O româncă a născut la bordul unui avion care se îndrepta spre București, în noaptea de joi spre vineri. Avionul a decolat de pe aeroportul din Birmingham, Marea Britanie, notează publicația Europe Cities.

La scurt timp, aeroportul Ruzyne din Praga, Cehia, a primit o informație cu privire la o deviere a zborului respectiv, din cauza unei nașteri la bord. Câteva minute mai târziu, paramedicii de la serviciul de urgență de pe aeroport aveau în brațe un nou-născut perfect sănătos.

„Când vrei să te naști, de multe ori este «aici și acum». Pofta de viață a fost uriașă, iar faptul că se afla la 10 km deasupra solului, când astfel de lucruri se petrec de obicei în spatele pereților maternităților, nu l-a interesat pe eroul acestei povești. La exact ora locală 1:10 a.m. am primit pe aeroportul Václav Havel din Praga un pasager de 47 cm înălțime și 2 744 grame, care a vizitat pe neașteptate Republica Cehă fără pașaport, iar ulterior și spitalul Motol, unde se află internat după ce a fost transportat de echipajul nostru, sănătos și fără complicații vizibile”, a declarat Petra Homolová, de la Serviciul de Salvare al Asociației Samaritenilor din Republica Cehă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Informația a fost confirmată pe Twitter și de directorul aeroportului din Praga, Jiří Pos.

„O barză a zburat la noi, pe aeroportul din Praga, în cursul nopții trecute. Un avion care se îndrepta spre București a aterizat în deplină siguranță, iar la bordul său a avut loc nașterea. Sunt bucuros că atât mama, cât și copilul, sunt bine și le doresc multă sănătate”, a declarat Pos.

Ulterior, avionul și-a reluat cursa spre București. Bebelușul și mămica au rămas internați în spitalul Motol pentru a primi îngrijirile medicale necesare.

#Aeroport #avion #bebelus #Cehia #naștere #româncă

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.