Sri Lanka se confruntă cu cel mai grav dezastru ecologic din istoria sa în urma incendiului care a izbucnit acum 11 zile pe nava X-Press Pearl și care nu a fost stins nici până acum. Incendiul de pe MV X-Press Pearl, navă înmatriculată în Singapore, a izbucnit în 20 mai și nu a fost stins nici până acum. Marina din Sri Lanka și garda de coastă indiană încearcă să reducă flăcările de mai bine de 11 zile.

Cei 25 de membri ai echipajului au fost evacuați, dar operațiunea de stingere a focului a fost îngreunată de vânturile musonice și de încărcătura extrem de inflamabilă și otrăvitoare.

Nava transporta 25 de tone de acid azotic, hidroxid de sodiu și alte substanțe chimice periculoase, precum și 28 de containere cu materii prime folosite la fabricarea pungilor de plastic. De asemenea, avea mai mult de 300 de tone de combustibil în rezervoare.

Deși oficialii au spus că în mare parte focul a fost stins, în continuare au avut loc explozii, iar în weekend s-au văzut nori de fum gros și flăcări pe nava acostată la nouă mile de Colombo.

Sunt temeri că deversarea de substanțe chimice a provocat deja pagube imense pe litoralul din Sri Lanka, inclusiv în stațiunile turistice populare Negombo și Kalutara, unde plajele au fost acoperite cu microplastice, iar o pată uriașă de petrol este vizibilă în ocean. Problema cea mare sunt reziduurile, compuse din mici peleți de plastic, care s-au răspândit deja și în zona altor orașe de pe coasta de vest a statului insular.

Profesorul în politici de mediu Jagath Gunawarnadena a declarat pentru BBC că pericolul acestor mici peleți este că plutesc și până la urmă se descompun în mare, crescând cantitatea de fragmente de microplastic, dăunătoare vieții marine.

Locuitorilor li s-a spus să nu atingă reziduurile ajunse pe plajă, deoarece ar putea fi extrem de toxice, iar pescuitul a fost interzis pe o rază de 50 de mile.

„Din informațiile de până acum, situația poate fi descrisă ca fiind cel mai grav dezastru din viața mea”, a spus Dharshani Lahandapura, președintele Autorității pentru Protecția Mediului Marin. El a declarat că substanțele chimice s-au scurs în mare și au contaminat apa, provocând probabil daune ecologice recifelor de corali, lagunelor și mangrovelor, ceea ce ar avea nevoie de zeci de ani pentru revenirea la situația anterioară dezastrului.

Mii de angajați ai armatei, îmbrăcați în echipament de protecție, participă la o acțiune de amploare și încearcă cu bulodozerele să înlăture stratul gros de reziduuri din plastic și deșeuri chimice care a acoperit țărmul.

Guvernul a transmis că dezastrul va fi anchetat, iar poliția urmează să îi interogheze pe căpitanul navei și pe membrii echipajului.

Autoritățile cred că dezastrul a fost cauzat de o scurgere de acid azotic.

#catastrofa ecologica #Sri Lanka

Banca Națională a Moldovei avertizează asupra intensificării presiunilor inflaționiste și și-a revizuit în sens ascendent evaluarea riscurilor pentru trimestrul IV 2026 și prima jumătate a anului 2027. Inflația anuală a ajuns în august la 6,96% și a depășit limita superioară a coridorului țintit de banca centrală, scrie BANI.MD.

Potrivit BNM, inflația a accelerat cu 0,62 puncte procentuale față de luna iulie și s-a plasat peste intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor din august a fost mai redusă decât anticipase BNM în Raportul asupra inflației publicat în aceeași lună. Explicația ține în principal de prețurile reglementate, după ce ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată.

Riscurile pentru perioada următoare se amplifică însă. BNM arată că presiunile vin atât din exterior, prin creșterea prețurilor la energie, produse alimentare și materii prime, cât și din interiorul economiei, unde consumul este susținut de majorarea veniturilor disponibile ale populației.

Banca centrală estimează acum riscuri mai mici pentru inflație în trimestrul III 2026 față de prognoza din august, dar o deteriorare a perspectivelor în trimestrul IV și în prima jumătate a anului 2027.

Unul dintre principalele pericole vine din sectorul energetic. De la începutul lunii septembrie, potrivit BNM, prețurile petrolului Brent și ale gazelor naturale Dutch TTF au continuat să crească, pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran. Volatilitatea piețelor energetice amplifică riscul ca scumpirile externe să fie transmise ulterior în prețurile din Republica Moldova.

Presiuni suplimentare pot veni și din zona alimentelor. Episoadele de temperaturi extreme din Europa, problemele logistice din Strâmtoarea Ormuz și riscurile asociate fenomenului El Niño au determinat revizuirea în sus a ipotezelor privind evoluția prețurilor alimentare internaționale.

În același timp, cererea internă rămâne puternică. Fondul de salarizare a crescut cu 12% în termeni nominali în trimestrul II, iar transferurile de bani către persoanele fizice au avansat cu 20,88% în iulie față de aceeași lună din 2025. Comerțul cu amănuntul a crescut, la rândul său, cu 15,7% în primele șapte luni ale anului.

BNM avertizează că traiectoria inflației rămâne dependentă și de momentul și amploarea ajustării tarifelor reglementate, inclusiv cele din sectorul energetic, dar și de recolta agricolă din anul viitor, consum, remiteri, investiții, finanțarea externă și politica fiscală.

Pentru a reduce presiunile asupra prețurilor și a readuce inflația către ținta de 5%, BNM a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual. Banca centrală spune că măsura urmărește inclusiv stimularea economisirii în detrimentul consumului și limitarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă.

În precedentul Raport asupra inflației, BNM spunea că valul scumpirilor ar urma să se intensifice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a Moldovei (BNM) prognoza că rata anuală a inflației va urca de la 7,7% în trimestrul III la 9,2% în trimestrul IV 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august.