Sri Lanka se confruntă cu cel mai grav dezastru ecologic din istoria sa în urma incendiului care a izbucnit acum 11 zile pe nava X-Press Pearl și care nu a fost stins nici până acum. Incendiul de pe MV X-Press Pearl, navă înmatriculată în Singapore, a izbucnit în 20 mai și nu a fost stins nici până acum. Marina din Sri Lanka și garda de coastă indiană încearcă să reducă flăcările de mai bine de 11 zile.

Cei 25 de membri ai echipajului au fost evacuați, dar operațiunea de stingere a focului a fost îngreunată de vânturile musonice și de încărcătura extrem de inflamabilă și otrăvitoare.

Nava transporta 25 de tone de acid azotic, hidroxid de sodiu și alte substanțe chimice periculoase, precum și 28 de containere cu materii prime folosite la fabricarea pungilor de plastic. De asemenea, avea mai mult de 300 de tone de combustibil în rezervoare.

Deși oficialii au spus că în mare parte focul a fost stins, în continuare au avut loc explozii, iar în weekend s-au văzut nori de fum gros și flăcări pe nava acostată la nouă mile de Colombo.

Sunt temeri că deversarea de substanțe chimice a provocat deja pagube imense pe litoralul din Sri Lanka, inclusiv în stațiunile turistice populare Negombo și Kalutara, unde plajele au fost acoperite cu microplastice, iar o pată uriașă de petrol este vizibilă în ocean. Problema cea mare sunt reziduurile, compuse din mici peleți de plastic, care s-au răspândit deja și în zona altor orașe de pe coasta de vest a statului insular.

Profesorul în politici de mediu Jagath Gunawarnadena a declarat pentru BBC că pericolul acestor mici peleți este că plutesc și până la urmă se descompun în mare, crescând cantitatea de fragmente de microplastic, dăunătoare vieții marine.

Locuitorilor li s-a spus să nu atingă reziduurile ajunse pe plajă, deoarece ar putea fi extrem de toxice, iar pescuitul a fost interzis pe o rază de 50 de mile.

„Din informațiile de până acum, situația poate fi descrisă ca fiind cel mai grav dezastru din viața mea”, a spus Dharshani Lahandapura, președintele Autorității pentru Protecția Mediului Marin. El a declarat că substanțele chimice s-au scurs în mare și au contaminat apa, provocând probabil daune ecologice recifelor de corali, lagunelor și mangrovelor, ceea ce ar avea nevoie de zeci de ani pentru revenirea la situația anterioară dezastrului.

Mii de angajați ai armatei, îmbrăcați în echipament de protecție, participă la o acțiune de amploare și încearcă cu bulodozerele să înlăture stratul gros de reziduuri din plastic și deșeuri chimice care a acoperit țărmul.

Guvernul a transmis că dezastrul va fi anchetat, iar poliția urmează să îi interogheze pe căpitanul navei și pe membrii echipajului.

Autoritățile cred că dezastrul a fost cauzat de o scurgere de acid azotic.

#catastrofa ecologica #Sri Lanka

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.