Mierlele urbane se transformă într-o specie distinctă față de mierla de pădure, împerechindu-se mai repede și scurtându-și ciocul. Asta pentru a avea acces la hrana variată disponibilă în orașe, dar și pentru o tonalitate mai ascuțită a cântecului, pentru a putea fi auzit în ciuda traficului.

Renumitul istoric Ben Wilson scrie în cartea sa „Metropolis. O istorie a celei mai mari invenții a omenirii” povestea modului în care apariția și dezvoltarea orașelor a influențat și încă influențează regnul animal, de la modificări genetice, la modificări ale obiceiurilor legate de hrană.

Din 1980 până în prezent, locuitorii orașelor din Marea Britanie au cheltuit peste 200 de milioane de lire sterline pe an, iar cei din SUA, peste 4 miliarde pentru hrana păsărilor, lucru care a atras mai multe zburătoare în orașe, dar și specii noi. Sunt așa-numitele „specii sinantropice” – speciile care au și de câștigat prin asocierea cu populațiile umane, notează Wilson.

Populațiile urbane de păsări au crescut, s-au diversificat și și-au schimbat obiceiurile

Unul dintre primele efecte ale investiției oamenilor în hrana animalelor este faptul că animalele de pradă nu mai acordă atenție mamiferelor mici și cuiburilor de păsări, preferând locurile de picnic ale oamenilor, tomberoanele și animalele ucise pe șosele, notează Wilson. Astfel, orașul a devenit pentru unele specii un refugiu în fața prădătorilor și a capcanelor din mediul natural, mai scrie istoricul.

Totodată, efectul de insulă termică urbană a atras spre orașe specii precum vrăbii și stăncuțe, păsări care caută căldura și siguranța.

Animalele crescute în oraș sunt mai curioase și îndrăznețe decât cele care trăiesc în mediul natural. Unele sunt și mai puțin agresive, mai punctează Wilson în cartea sa. În plus, un studiu asupra mamiferelor mici urbanizate, precum chițcani, ratoni și lilieci, arată că acestea au creierul mai mare.

Iată câteva adaptări importante pe care istoricul le relatează în cartea sa.

Modificarea traseului de migrație spre Vestul bogat!

Privighetoarea cu cap negru, de pildă, o specie eurasiatică și-a modificat traseul de migrație din Europa Centrală spre Spania și Africa de Nord, preferând să o ia spre vest, pentru a avea acces la hrana din grădinile suburbane britanice.

Modificări ale ciocului și ale degetelor

Mierlele sunt un exemplu. Cele din orașe reprezintă deja o specie distinctă față de mierla de pădure, împerechindu-se mai repede și scurtându-și ciocul. Le-au influențat cutiile cu hrană lăsate de oameni. În plus, au o tonalitate mai ascuțită a viersului, pentru a putea fi auzite în zgomotul urban.

În orașele portoricane, degetele de la membrele șopârlelor au evoluat pentru ca ele să se poată deplasa cu ușurință pe suprafețe din cărămidă și beton. Speciile care trăiesc în oraș au reușit să se adapteze și la minusurile urbane. Fluturele de noapte, de exemplu, care avea aripile colorate cu alb a devenit complet cenușiu, din cauza poluării din oraș.

Surse alternative de hrană

Ratonii urbani din Chicago, care au la dispoziție o sursă de hrană destul de diversificată în tomberoane, se deplasează mai puțin și nasc mai mulți pui. În Viena, păianjenii și-au țesut pânze în locuri mai luminoase și au prins astfel mai multe insecte.

Reducerea teritoriului

În Los Angeles, pumele și-au adaptat teritoriul la doar 65 de kilometri pătrați față de cei peste 900 de kilometri cu care erau obișnuite în sălbăticie.

Creșterea speranței de viață cu până la 10 ani în plus Coioții din Chicago au învățat cum să traverseze drumul în siguranță. Speranța de viață a unui coiot în rural este de 2 ani, în timp ce în oraș, aceasta trăiește până la 12-13 ani. Cartea istoricului a fost tradusă în acest an și în limba română, sub numele „Metropolis. O istorie a celei mai mari invenții a omenirii”.

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.