Vulcanul Kliucevskaia Sopka, din Kamceatka, a început să erupă, relatează RIA Novosti, citat de Meduza, care preia informația de la Institutul de Vulcanologie și Seismologie, Filiala din Orientul Îndepărtat, al Academiei Ruse de Științe.

Erupția din craterul de pe vârful Kliucevskoi a început după ce un cutremur cu magnitudinea 5,7 s-a produs în largul coastei de est a peninsulei Kamceatka, în noaptea de 20 noiembrie.

„Există ejecții unice de bombe fierbinți, cu o frecvență de până la 10 explozii pe oră. Datorită adâncimii semnificative a craterului, aproximativ 200 de metri, doar unele dintre ele sunt vizibile deasupra marginii”, a spus Alexei Ozerov, directorul Institutului de Vulcanologie.

El a recunoscut că erupția se va intensifica.

Institutul a adăugat că vulcanul Șiveluci, din Kamceatka, a devenit și el extrem de activ: în ultima zi, a aruncat cenușă de două ori, la 5.000 și la 4.600 de metri.

Noaptea, cupola vulcanului strălucește aproape pe toată suprafața, avalanșe fierbinți cu o temperatură de 1.000 de grade Celsius se rostogolesc pe versanți, ceea ce se observă de obicei „înainte de o erupție paroxistică puternică”, a spus Alexei Ozerov.

Kliucevskaia Sopka este un stratovulcan activ. Este considerat cel mai înalt vulcan activ din Eurasia, cu o altitudine de 4.800 de metri. Cele mai apropiate așezări sunt situate la 45 de kilometri de acesta. Ultima erupție la vârf a vulcanului a început în octombrie 2020 și a durat până la 8 februarie 2021.

#Kamceatka #vulcan

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.