Ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a efectuat o vizită oficială la Riga, la invitația omologului său leton, Andris Sprūds.

Astfel, în cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre cooperarea bilaterală pe domeniul militar și perspectivele dezvoltării acesteia, precum și sprijinul acordat Armatei Naționale în sensul implementării reformei militare și consolidării capacităților de apărare ale țării noastre.

De asemenea, oficialul moldovean a mulțumit părții letone pentru asistența în cadrul proiectelor Uniunii Europene pentru Republica Moldova, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF), precum și Inițiativei de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI).

Totodată, un subiect important al discuției l-a vizat misiunile de menținere a păcii din Kosovo și Liban la care participă militarii moldoveni, precum și obiectivul Republicii Moldova de a-și spori contribuția la pacea și securitatea internatională. Cei doi miniștri au făcut un schimb de opinii cu privire la situația de securitate regională.

Delegația condusă de ministrul Nosatîi s-a întâlnit cu secretarul de stat al Ministerului afacerilor externe al Letoniei, Andris Pelšs, directorul Departamentului de politici de securitate cibernetică al Ministerului Apărării, Edgars Kiukucāns și directorul adjunct al Centrului de excelență în domeniul Comunicării Strategice de la Riga, Einar Linn.

În cadrul întrevederilor bilaterale, Anatolie Nosatîi și-a exprimat gratitudine pentru solidaritatea Guvernului Leton în combaterea efectelor pandemiei Covid-19, prin acordarea de donații generoase sistemului de sănătate al Republicii Moldova, precum și pentru contribuția la dezvoltarea sectoarelor importante ale țării noastre. Totodată, părțile au mai discutat și despre susținerea obiectivelor de dezvoltare ale țării noastre, parcursului european al Moldovei, precum și eforturile comune în consolidarea capabilităților de apărare.

Amintim că ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, s-a aflat într-o vizită oficială la Riga, Letonia, în perioada 3-4 aprilie curent, la invitația omologului său, Andris Sprūds.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discuții #intrevederi #Ministrul apararii al R. Moldova #Riga #vizită

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.