Poliția de Frontieră a Republicii Moldova și Paza Frontierei de Stat a Republicii Letonia au semnat Planul de cooperare pentru anul 2023. Actul va asigura intensificarea cooperării moldo-letone pe aspectele conexe procesului de integrare europeană. Documentul mai prevede implementarea proiectelor comune, necesare asigurării întrunirii condițiilor UE în domeniul asigurării securității frontierelor.

În perioada 13 – 16 septembrie curent , șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a efectuat o vizită de lucru în Letonia, în cadrul căreia s-a întâlnit cu omologul său Guntis Pujats. Printre subiectele abordate de cele două părți se regăsește criza refugiaților, generată de războiul din Ucraina și modalitățile de gestionare a acesteia.

Discuțiile au vizat Centrul de asistență UE pentru securitate internă și management al frontierelor (Hub-ul de securitate), precum și importanța acestui mecanism de cooperare dintre autoritățile naționale și cele ale Statelor membre și agențiile UE în gestionarea riscurilor generate de războiul din Ucraina și integrare Republicii Moldova în spațiul de securitate comunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de timp de trei zile, delegația Poliției de Frontieră din Republica Moldova s-a familiarizat cu experiența letonă în asigurarea securității frontierelor externe ale UE, în special cu asigurarea controlului de frontieră în porturi și a frontierei albastre (pe râuri). Oamenii legii din țara noastră au făcut cunoștință cu sistemul de coordonare și echipamentele tehnice utilizate pentru supravegherea frontierei, precum și ambarcațiunile utilizate pentru patrularea riverană.

De 17 ani, Paza Frontierei de Stat a Republicii Letonia colaborează cu Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, spijinind-o în promovarea conceptelor europene și în gestionarea frontierelor.

#Letonia #Politia de frontiera #Republica Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.