Lucrările de reabilitare a podului rutier de pe strada Mihai Viteazul continuă. Potrivit Primăriei municipiului Chișinău, eforturile vizează modernizarea și consolidarea acestei importante infrastructuri pentru o circulație mai sigură și eficientă.

Responsabilii spun că pe parcursul ultimii săptămâni au fost realizate următoarele lucrări:

s-au ridicat grinzile la deschiderea nr 7, pila 7 si s-au demontat cuzineții. s-au turnat banchetele cuzineți;
la pila nr. 6 s-a legat carcasă, s-a montat cofrajul și s-au turnat panta riglei și reazemul antiseismic;
s-a legat carcasa și s-a betonat rigla pilei 2;
s-a demontat consola grinzii exterioare la deschiderea 4;
s-a betonat consola grinzii nr 2;
au fost consolidate și betonate nervurile grinzilor pe deschiderile 2 și 3;
s-au executat lucrări de sablare a grinzilor pe deschiderile 2 și 3 și pila 6 pe deschiderile 6 și 7.

La moment se execută lucrări de sablare la grinzile deschiderii 2, iar în zilele următoare se planifică montarea aparatelor de reazem la pila 7, cu ulterioara coborâre a grinzilor.

În etapele anterioare, s-a finalizat consolidarea pilonilor de susținere și a consolelor din beton armat. Totodată, a fost modernizat iluminatul stradal și înlocuiți stâlpii de iluminat și ai rețelei de contact.

„Toate aceste acțiuni sunt conforme cu documentația de proiect și vizează asigurarea unei structuri durabile și sigure. Deși în procesul de lucru au fost constatate unele elemente neprevăzute de proiectant, fiind necesară modificarea și aprobarea modificărilor la proiect, până în prezent nu au fost semnalate careva tergiversări, fapt ce va permite finalizarea lucrărilor în termenul prevăzut de contract”, anunță municipalitatea.

Podul este o magistrală de interes sectorial, cu 6 benzi de circulație și 2 trotuare pietonale, având o lungime totală de 300 metri și lățimea de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare.

La aproape 50 de ani de la darea în exploatare, podul rutier de pe str. Mihai Viteazul a fost supus pentru prima dată reparației capitale, până acum fiind doar întreținut cu reparații curente de ÎM Regia „Exdrupo”. De menționat că niciun pod rutier din municipiul Chișinău nu a fost supus vreodată unor asemenea lucrări de reparație de amploare.

Pentru lucrările de reparație capitală a podului, Primăria Municipiului Chișinău a investit 108 milioane lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #Mihai Viteazul #muncitori #pod #santier

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.