Curtea Constituțională (CCM) a admis marți, 3 octombrie curent, sesizarea depusă de Marina Tauber și colegi de-ai săi, Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, Denis Ulanov și Petru Jardan, membri ai fostului Partid ȘOR neconstituțional, declarând neconstituțional art. 16 din Codul Electoral, ceea ce înseamnă că aceștia au dreptul să participe la alegeri, inclusiv la cele locale generale fixate pentru 5 noiembrie 2023.

STOP CADRU Marian Tauber a obținut legitimația de „candidat independent” care-i permite „să se bată” pentru Bălți

Astfel, reiese că reprezentanții fostului Partid ȘOR neconstituțional pot să-și depună actele pentru a fi înregistrați în calitate de candidați pentru șefiile anumitor Primării la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Termenul-limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral este până la 6 octombrie 2023 inclusiv, adică cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

CEC trebuie să publice integral lista candidaților înregistrați pe 13 octombrie 2023. Deja concurentul electoral poate solicita: înlocuirea unui candidat din lista înregistrată prin retragerea acestuia și desemnarea unui alt candidat; completarea listei de candidați sau retragerea întregii liste de candidați până pe data de 26 octombrie 2023.

Pronunțarea hotărârii CCM

STOP CADRU Marian Tauber a obținut legitimația de „candidat independent” care-i permite „să se bată” pentru Bălți

Hotărârile CCM sunt definitive și nu pot fi supuse niciunei căi de atac.

Este de menționat însă că doi dintre judecătorii constituționali, Liuba Șova și Nicolae Roșca, au avut opinie separată.

Amintim că CCM a suspendat de joia trecută prevederile Codului electoral privind interdicția aplicată unor persoane asociate partidelor politice declarate neconstituționale să candideze la alegeri până la examinarea în fond a sesizării depuse de „companionii” lui Ilan Șor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Igor Grosu: Oricare va fi decizia Curții, va avea impact asupra alegerilor locale

Miza alegerilor locale – în dezbateri la RliveTV! Mihai Popșoi și Iurie Ciocan – invitații emisiunii Rezoomat!

#alegeri #Curtea Constitutionala #Partidul ȘOR neconstituțional #sesizare

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.