Deputata Marina Tauber, fosta membră a Partidului ȘOR declarat neconstituțional, a obținut vineri, 29 septembrie curent, legitimația de „candidat independent” care-i permite „să se bată” pentru șefia Primăriei Bălți la alegerile locale generale din toamnă. Anunțul a fost făcut de ea seara pe conturile de pe rețelele sociale.

Mai devreme, președinta Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălţi, Svetlana Colesnic, a confirmat pentru presă că trei pretendenți au cerut liste de subscripție: Marina Tauber, Marina Cravcenco și Arina Corșâcova. Toate sunt candidate independente.

Amintim că aceasta este a doua tentativă a Marinei Tauber de a obține liste de subscripție. Pe 22 septembrie curent, Consiliul i-a refuzat eliberarea, invocând normele legale care le interzic să participe la alegeri reprezentanților din funcții cheie ale partidelor declarate neconstituționale pe un termen de 5 ani. După ce Curtea Constituțională a suspendat aplicarea interdicției respective, Marina Tauber a mers din nou la Consiliul electoral. Curtea a notat că marți, 3 octombrie 2023, ora 10:00, în sala de ședințe a Curții, va examina sesizarea depusă de un grup de deputați din ex-ȘOR.

Contactat de anticoruptie.md, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a menționat că decizia nu este una definitivă. „Nu cred ca pot comenta ceva care nu este definitiv. Trebuie să asteptăm decizia definitivă. Tehnic, la moment nu avem această interdicție in Cod, respectiv persoanele care erau sub incidență, pot depune dosarele în cursa electorală. Organele electorale vor analiza fiecare dosar in parte, au termen maxim de 7 zile pentru a se pronunța, sper până atunci să avem o claritate la acest subiect. Dar și pentru alegători, că din punctul meu de vedere, cei mai bulversați sunt alegătorii simpli, care nu înteleg toate aceste piruete juridice”, a spus Postica.

Este de menționat cu referire la IPN că CECE Bălţi a înregistrat până acum șase candidați la funcția de primar al municipiului Bălți:

1. Sergiu Burlacu, Partidul Liberal Democrat
2. Vladimir Rusu, Partidul Acțiune și Solidaritate
3. Alexandru Gustoi, Partidul Comuniștilor
4. Ion Straciuc, Partidul Acasă Construim Europa
5. Maxim Moroșan, Partidul Socialiștilor
6. Aureliu Filipp, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

Pentru a candida la funcția de primar, cetățenii Republicii Moldova trebuie să aibă minimum 23 de ani și să dețină cel puțin studii generale obligatorii. O persoană poate candida din partea unui partid politic, bloc electoral sau independent. Totodată, cetățenii pot candida concomitent atât la funcția de primar, cât și la funcția de consilier local, nu și în mai multe circumscripții de același nivel. Actele pot fi depuse până pe 6 octombrie inclusiv.

#Balti #CEC #Marina Tauber #Partidul Șor

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.