Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, fiind la Davos, Elveția, a declarat pentru Politico.eu că are loc o „discuție serioasă” despre implicarea într-o alianță militară mai largă. Publicația străină a făcut public vineri seara, 20 ianuarie curent, un audio cu șefa statului, întrebându-se din titlu dacă „este timpul pentru țara noastră să adere la NATO”. Declarațiile sale continuă să fie traduse într-o serie de surse mediatice internaționale. Totodată, Realitatea.md a tradus articolul din limba engleză.
Întrebată despre potențiala aderare la NATO, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că țara încă cântărește acest pas, inclusiv dacă va fi nevoie o modificare constituțională pentru asta.
„Acum, există o discuție serioasă… despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic.”
Politico a atras atenția că Maia Sandu a avut grijă să nu menționeze cuvântul „NATO”, anatemă pentru președintele rus, Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizaze guvernul pro-UE al Republicii Moldova. Rusia a avertizat cu privire la continuarea cooperării militare între Moldova și aliații occidentali.
Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, scrie sursa citată.
Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București – prima dată când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin furnizarea de pregătire a forțelor de apărare moldovenești. România, membru NATO vecin, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară.
Cel mai flagrant obstacol în calea integrării ulterioare a Moldovei este că soldații ruși au sediul în interiorul țării, în regiunea separatistă a Transnistriei, este subliniat în articolul de pe Politico.
Totuși, calculul militar devine din ce în ce mai presant. Moldova s-a trezit periculos de aproape de conflictul care a început în urmă cu aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina elimină puterea și în Moldova.
Moldova trebuie să efectueze un dans delicat: pe de o parte să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și UE, pe de altă parte, să nu agraveze Rusia până la punctul în care ar putea folosi forța militară.
„Țară pașnică”
Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu Occidentul, considerând fostul stat sovietic sub sfera sa de influență.
Dar Sandu respinge orice percepție conform căreia mișcarea Moldovei de a-și consolida apărarea — fie prin creșterea capacității militare proprii, fie prin construirea de relații mai strânse cu alți aliați — este provocatoare, spunând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul.
„Moldova este o țară pașnică. Nu Moldova a început un război împotriva vecinilor săi”, a spus ea. „Propaganda rusă a reușit să convingă o parte din populație că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic și că nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit”.
Publicația o descrie pe Maia Sandu ca fost oficial al Băncii Mondiale, ales în 2020, în urma unei mișcări anticorupție. În iunie, țara va găzdui cea de-a doua întâlnire a Comunității Politice Europene, un forum la nivel european pentru țările UE și non-UE, care sa reunit pentru prima dată la Praga anul trecut.
Moldova, care sub guvernul pro-occidental Sandu s-a angajat să adere la UE, a primit statutul de candidat în iunie. În timp ce discuțiile privind aderarea sunt în desfășurare, perspectiva aderării este încă la câțiva ani.
Cu toate acestea, UE și-a sporit sprijinul pentru țară, alocând Moldovei sute de milioane de euro sub formă de împrumuturi și granturi de la invazia rusă a Ucrainei. Pentru a facilita îndepărtarea Moldovei de gazele rusești, rețeaua de electricitate a țării a fost sincronizată cu UE anul trecut – un pas semnificativ în plus către Occident.
În general, Sandu spune că țara rămâne extrem de „vulnerabilă” și este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu amenințări militare. Motivul? Curajul și rezistența ucrainene. „Datorită curajului și rezistenței ucrainenilor, deocamdată nu ne confruntăm cu amenințări militare”, spune ea. „Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii”.
