Parlamentul Republicii Moldova găzduiește două expoziții de artă ale unor artiste originare din Republica Moldova, stabilite în diasporă – ilustratoarea Olga Chilat din Belgia și artista vizuală Snejana Teclia din Norvegia.

Expozițiile oferă vizitatorilor Parlamentului ocazia de a descoperi creațiile unor artiste care, deși locuiesc departe de Republica Moldova, păstrează o legătură puternică cu țara de origine și continuă să o valorifice prin artă. Lucrările celor două artiste abordează, prin limbaje artistice diferite, teme precum rădăcinile, identitatea, tradițiile, memoria și legătura cu locurile natale.

Olga Chilat este ilustratoare originară din Republica Moldova și stabilită la Bruxelles, unde activează ca economistă în cadrul Comisiei Europene. Este și autoarea proiectului etnografic „Olgutsa Gugutsa”, care, de peste cinci ani, reprezintă un reper afectiv pentru cei care își caută propriul „acasă”. Expoziția sa „Rădăcinile viitorului – folclorul tradus în ilustrație contemporană” reunește lucrări inspirate din mitologia românească, personaje din basmele populare și cărți de tarot reinterpretate prin prisma folclorului.

Printre lucrările expuse se numără „Ileana Cosânzeana și Făt-Frumos”, „Pasărea măiastră”, „Dragobete”, „Paparudele”, „Baba Dochia”, „Transhumanța”, „Roata norocului”, „Verde împărat”, „Ciobanul moldovean”, „Drăgaica”.

„Este ceva impresionant să-ți vezi propriile lucrări la Parlament. Fiecare ilustrație are în spatele ei o poveste, fiind documentată din diferite surse literare și inspirată din tradiție. Ilustrațiile ascund diferite simboluri pe care spectatorul le poate descifra. De exemplu, ilustrația „Ciobanul moldovean” prezintă personajul suspendat între lumi, cu o cunună de nuntă ținută de soare și lună și o cunună funerară de brazi, făcând trimitere la o nuntă în cer”, a relatat autoarea Olga Chilat.

Snejana Teclia este artistă vizuală, lectoră universitară și promotoare a educației prin artă în comunitatea vorbitorilor de limbă română din Norvegia. Lucrările sale, reunite sub genericul „Dincolo de prag”, sunt realizate în acuarelă, guașă și grafică.

Printre acestea se numără „Casa părintească”, „Cuibul”, „Singurătate”, „Între două maluri” și „Împreună”. Picturile sale sunt dedicate celor care trăiesc departe de casă și care, asemenea artistei, au învățat să poarte mai multe locuri în aceeași identitate. Prin lucrările sale, Snejana Teclia creează o veritabilă punte artistică între Republica Moldova și Norvegia.

„Faptul că Parlamentul Republicii Moldova își deschide spațiile pentru artiștii moldoveni din diasporă este un gest important de susținere a culturii și, în același timp, o formă de reconectare cu cei care continuă să creeze și să reprezinte Moldova dincolo de granițele ei”, a menționat artista Snejana Teclia.

Lucrările artistelor Olga Chilat și Snejana Teclia sunt expuse în contextul Zilelor Diasporei 2026, marcate anual în luna august, și vor putea fi admirate de vizitatorii Parlamentului până pe 21 august. Expozițiile sunt organizate în parteneriat cu Biroul relații cu diaspora și fac parte din agenda evenimentelor dedicate Zilelor Diasporei 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#diasporă #expozitie #moldovence #parlament

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.