Drumul de acces cu o lungime de 650 de metri către lacul Beleu din Slobozia Mare, raionul Cahul, a fost inaugurat. Evenimentul a avut loc în cadrul festivalului BELEU BIO FEST, desfășurat duminică, 13 august curent. Reabilitarea drumului a fost posibilă grație sprijinului financiar al Uniunii Europene, oferit prin intermediul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF.

Proiectul de infrastructură în valoare de 283 000 euro a presupus reabilitarea cu acoperire asfaltică a drumului de acces, construcția a 487 metri pătrați de trotuar pentru pietoni. Adițional, primăria Slobozia Mare a asigurat din bugetul public amenajarea unei parcări auto de 1300 de metri pătrați, instalarea unui WC public, a patru stâlpi de iluminat nocturn și instalarea semnelor de ghidare.

„Mulțumim Uniunii Europene și PNUD Moldova pentru oportunitatea de a accesa proiecte care contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale. Renovarea drumului de acces către lacul Beleu s-a regăsit în Strategia de dezvoltare a localității încă din 2016, iar grație Programului ‘EU4Moldova: Regiuni-cheie’ acest proiect important pentru localitatea noastră s-a realizat și odată cu aceasta întreaga Luncă a Prutului de Jos a căpătat o valoare adăugată, devenind un punct de atracție turistică”, a notat Valentina Carastan, Primara satului Slobozia Mare, raionul Cahul.

Reabilitarea drumurilor susține eforturile de creare a oportunităților economice pentru micii producători locali, pentru prestatorii de servicii turistice, dar și pentru întreaga populație. Astfel, se vor crea condiții mai bune de trai pentru localnici și vor fi generate venituri mai mari, vor fi create locuri noi de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Acest drum este una dintre numeroasele investiții în infrastructură sprijinite de Uniunea Europeană. Ca urmare, sper că mai mulți cetățeni locali și turiști internaționali vor fi încurajați să se bucure de minunile naturale ale acestui loc”, a declarat Adam Grodzicki, Șeful adjunct al Secției Cooperare a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Lucrările de construcție s-au desfășurat în perioada iunie 2022 – august 2023.

„Promovarea patrimoniului cultural și turistic al acestei zone deosebite precum este Lunca Prutului de Jos are o importanță deosebită și aduce multiple beneficii atât pentru comunitatea locală, cât și pentru vizitatorii acesteia. Or, aceasta contribuie la creșterea atractivității și vizibilității regiunii, are un impact pozitiv asupra economiei locale, conservă și reînnoiește tradițiile culturale și ajută la dezvoltarea durabilă a comunități”, a menționat Valeria Ieșeanu, Specialistă planificare și dezvoltare parteneriate, PNUD Moldova.

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

#drum de acces reabilitat #Lacul Beleu #UE

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.