Germania a numit primul comisar dedicat problemelor legate de comunitatea LGBTQ. Sven Lehmann de la partidul Verzilor a fost numit de noul Guvern de la Berlin pentru a ajuta țara „să devină una pionieră în lupta împotriva discriminării”.

Deputatul, în vârstă de 42 de ani, va fi responsabil cu pregătirea unui „plan național de acțiune” pentru promovarea acceptării și protejarea diversității, potrivit Ministerului Federal pentru Familie.

Lehmann va prelua postul ca parte a noului guvern de coaliție condus de cancelarul social-democrat Olaf Scholz.

Anterior, deputatul Verzilor a fost purtător de cuvânt al partidului pe probleme legate de comunitatea LGBTQ în Bundestag-ul Germaniei între 2018 și 2021. Circumscripția sa din Köln găzduiește, de asemenea, una dintre cele mai mari comunități LGBTQ din țară.

„Protecția persoanelor din cauza identității lor sexuale și de gen trebuie să fie garantată în Legea fundamentală (Constituția Germaniei)”, a declarat Lehmann după numire, adăugând că „drepturile fundamentale ale persoanelor trans, inter și non-binare trebuie în cele din urmă să fie pe deplin aplicate”. „Toată lumea ar trebui să poată trăi liber, în siguranță și cu drepturi egale”, a adăugat acesta.

Noua poziție de delegat ministerial a fost salutată de o serie de grupuri și organizații LGBTQ din Germania, inclusiv Lesbian and Gay Association (LSVD).

Lehmann trebuie să devină „forța motrice a guvernului pentru a implementa proiectele politice legate de comunitatea LGBTQ promise în acordul de coaliție”, a declarat Henny Engels, care face parte din consiliul LSVD, pentru Deutsche Welle.

„În acest moment, ar trebui să se străduiască urgent să se asigure că persoanele LGBTQ+ sunt incluse în mod explicit în programul de admitere pentru refugiații din Afganistan, care a fost prezentat recent de ministrul de externe Annalena Baerbock”, a adăugat Engels.

De altfel, două femei transgender, Tessa Ganserer și Nyke Slawik, au fost alese ca deputate în cel mai divers parlament al Germaniei de până acum, după alegerile din septembrie anul trecut.

Coaliția condusă de Olaf Scholz promite reforme

Societatea Germană pentru Identitate Trans și Intersexualitate (DGTI) a declarat că așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu Lehmann pentru „o lume mai bună pentru toți oamenii trans, inter și non-binari”.

În ultimii ani, în Germania, au fost inițiate unele schimbări în această zonă a egalității și diversității, care acum pot fi aduse la bun sfârșit, a comunicat public DGTI. Din punctul de vedere al DGTI, aceasta include, mai presus de toate, abolirea „legii transsexualilor” și adoptarea unei „noi legislații privind autodeterminarea”.

În 2018, Germania a devenit una dintre puținele țări din lume care a recunoscut oficial existența a mai mult de două genuri, intruducând o a treia opțiune, „diversă”, pe lângă „masculin” și „feminin”.

În acordul de coaliție al noului guvern federal, cele trei partide de guvernământ au promis reforme majore pentru drepturile comunității LGBTQ+, inclusiv încetarea restricțiilor privind donarea de sânge de către bărbații gay, precum și modificări legale pentru a le permite persoanelor trans să-și determine propriul gen.

Coaliția dorește, totodată, să facă ca îngrijirea medicală legată de tranziție să fie acoperită integral de asigurările de sănătate și intenționează să creeze un fond de compensare pentru persoanele trans și intersexuale care au fost afectate de legislația anterioară, care includea sterilizarea forțată.

Crearea unui astfel de fond de compensare ar face ca Germania să calce pe urmele vecinilor europeni, Suedia și Olanda.

Ulle Schauws, membră a legislativului federal de la Berlin, a spus că, deși Germania rămâne în urma multor țări în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTQ, noul guvern condus de Olaf Scholz poate să dea un exemplu pentru societățile care se află și mai în urmă în ceea ce privește tratarea problemelor comunității LBGTQ.

„Noua coaliție are sarcina de a se asigura că persoanele din comunitatea LGBTQ+ sunt în sfârșit luate în serios și realitățile diverselor familii se reflectă în legile noastre, astfel încât acestea să poată trăi fără discriminare”, a mai spus Schauws.

#comisar #Germania #LGBTQ

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.