Joi, 9 februarie, este ultima zi a întrevederilor planificate ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în Suedia. Pe parcursul zilei de miercuri, 8 februarie, speakerul Igor Grosu s-a văzut cu omologul său suedez și cu prim-ministrul.

Igor Grosu a discutat cu premierul suedez, Ulf Kristersson, despre starea relațiilor bilaterale dintre cele două țări și despre intensificarea cooperării economice și comerciale dintre Republica Moldova și Regatul Suediei.

„Ne dorim ca un număr cât mai mare de produse moldovenești să ajungă în Suedia și să avem cât mai mulți investitori suedezi în Republica Moldova”, a punctat șeful legislativului în cadrul întrevederii.

Președintele Parlamentului, la Stockholm, s-a văzut și cu omologul său suedez, Andreas Norlén. Cei doi președinți au discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova având un război la câțiva kilometri și consecințele dramatice asupra țării noastre, despre prioritățile agendei parlamentare de la Chișinău, dar și despre agenda președinției suedeze a Consiliului UE (ianuarie-iunie 2023).

O altă întrevedere din agenda speakerului Parlamentului a fost cu mai mulți miniștri, printre care și cu ministra pentru Afaceri Europene, Jessika Roswall, și secretarul de stat pentru afaceri europene, Jan Knutsson.

În cadrul întrevederii, s-a discutat despre procesul de integrare europeană, iar oficialii suedezi au dat asigurări că Republica Moldova este printre statele prioritare pe agenda președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene și și-au exprimat susținerea față de demersurile autorităților de la Chișinău, care vizează reformarea sectoarelor-cheie și modernizarea țării.

Agenda vizitei oficiale a inclus și o întrevedere cu ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson. Discuția s-a axat pe subiectul securității din regiune și, în context, necesitatea reformei sectorului apărării.

„O prioritate a noastră este să asigurăm pacea în țară și în regiune”, a menționat Președintele Parlamentului.

Igor Grosu s-a întâlnit și cu secretara de stat a Ministerului pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Diana Janse, și Directorul General al Camerei de Comerț, Anders Ahnlid. Oficialii au convenit asupra intensificării eforturilor pentru schimbul comercial între țările noastre, în mod special în domenii precum IT, agricultură, investiții în regenerabile.

De asemenea, subiectul bunelor practici în gestionarea localităților și comunităților a fost discutat cu președintele Consiliului Municipal din Stockholm, Olle Burell.

Speakerul s-a întâlnit și cu șefa departamentului al Agenției Suedeze de Cooperare pentru Dezvoltare Internațională (Sida) pentru Europa și America Latină, Christina Danielsson. În condițiile în care cooperarea moldo-suedeză durează de peste 20 ani, s-a discutat despre următoarele programe ale Agenției din Moldova, care au drept scop promovarea drepturilor omului, a egalității de gen și a educația incluzivă.

La invitația guvernatorului Regiunii Uppsala, Göran Enander, Președintele Parlamentului a mers la Universitatea din Uppsala, unde nouă tineri moldoveni își fac studiile, dar și la Castelul medieval Uppsala.

Amintim că, în perioada 6 – 9 februarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a aflat într-o vizită oficială în Regatul Suediei.

#Igor Grosu #intrevederi #Suedia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.