Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

FOTO Igor Grosu a avut întrevederi cu miniștri și înalți oficiali suedezi. Principalele subiecte discutate

09 Feb. 2023, 11:46
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Feb. 2023, 11:46 // Actualitate //  Realitatea.md

Joi, 9 februarie, este ultima zi a întrevederilor planificate ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în Suedia. Pe parcursul zilei de miercuri, 8 februarie, speakerul Igor Grosu s-a văzut cu omologul său suedez și cu prim-ministrul.

Igor Grosu a discutat cu premierul suedez, Ulf Kristersson, despre starea relațiilor bilaterale dintre cele două țări și despre intensificarea cooperării economice și comerciale dintre Republica Moldova și Regatul Suediei.

„Ne dorim ca un număr cât mai mare de produse moldovenești să ajungă în Suedia și să avem cât mai mulți investitori suedezi în Republica Moldova”, a punctat șeful legislativului în cadrul întrevederii.

Președintele Parlamentului, la Stockholm, s-a văzut și cu omologul său suedez, Andreas Norlén. Cei doi președinți au discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova având un război la câțiva kilometri și consecințele dramatice asupra țării noastre, despre prioritățile agendei parlamentare de la Chișinău, dar și despre agenda președinției suedeze a Consiliului UE (ianuarie-iunie 2023).

O altă întrevedere din agenda speakerului Parlamentului a fost cu mai mulți miniștri, printre care și cu ministra pentru Afaceri Europene, Jessika Roswall, și secretarul de stat pentru afaceri europene, Jan Knutsson.

În cadrul întrevederii, s-a discutat despre procesul de integrare europeană, iar oficialii suedezi au dat asigurări că Republica Moldova este printre statele prioritare pe agenda președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene și și-au exprimat susținerea față de demersurile autorităților de la Chișinău, care vizează reformarea sectoarelor-cheie și modernizarea țării.

Agenda vizitei oficiale a inclus și o întrevedere cu ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson. Discuția s-a axat pe subiectul securității din regiune și, în context, necesitatea reformei sectorului apărării.

„O prioritate a noastră este să asigurăm pacea în țară și în regiune”, a menționat Președintele Parlamentului.

Igor Grosu s-a întâlnit și cu secretara de stat a Ministerului pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Diana Janse, și Directorul General al Camerei de Comerț, Anders Ahnlid. Oficialii au convenit asupra intensificării eforturilor pentru schimbul comercial între țările noastre, în mod special în domenii precum IT, agricultură, investiții în regenerabile.

De asemenea, subiectul bunelor practici în gestionarea localităților și comunităților a fost discutat cu președintele Consiliului Municipal din Stockholm, Olle Burell.

Speakerul s-a întâlnit și cu șefa departamentului al Agenției Suedeze de Cooperare pentru Dezvoltare Internațională (Sida) pentru Europa și America Latină, Christina Danielsson. În condițiile în care cooperarea moldo-suedeză durează de peste 20 ani, s-a discutat despre următoarele programe ale Agenției din Moldova, care au drept scop promovarea drepturilor omului, a egalității de gen și a educația incluzivă.

La invitația guvernatorului Regiunii Uppsala, Göran Enander, Președintele Parlamentului a mers la Universitatea din Uppsala, unde nouă tineri moldoveni își fac studiile, dar și la Castelul medieval Uppsala.

Amintim că, în perioada 6 – 9 februarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a aflat într-o vizită oficială în Regatul Suediei.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.