Curs valutar
  • EUR
    20.1263
    -0.1237%
  • USD
    17.7199
    -0.2122%
  • RUB
    0.2118
    0.4721%
  • RON
    3.8126
    -0.1259%
  • UAH
    0.3966
    0.2017%

Toate știrile

01 octombrie 2026

Grosu e încâ cu gândul la Ankara. A bătut palma cu ambasadorul turc pentru a exporta vinurile moldovenești fără taxe

04 Feb. 2023, 09:29
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
04 Feb. 2023, 09:29 // Actualitate //  Realitatea.md

Speakerul Parlamentului, Igor Grosu anunță că după reîntoarcerea sa din Turcia, acolo unde a avut un șir de întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu președintele turc, a avut o întâlnire la Chișinău și cu ambasadorul Republicii Turcia în țara noastră, Uygar Mustafa Sertel.

Grosu scrie pe Facebook că s-a discutat despre prioritățile pentru anul 2023.

„Pe subiectul comerțului, ne-am înțeles ca în următoarele săptămâni să se finalizeze negocierile pe extinderea acordului de liber schimb între două țări, astfel încât mult mai multe produse moldovenești să ajungă în Turcia fără taxe, inclusiv vinuri. Există deschidere maximă pe ambele părți. Am convenit ca în 2023 să organizăm inaugurarea oficială a Camerei de comerț moldo-turce, care va fi însoțită și de un forum al oamenilor de afaceri”, anunță Grosu.

Pe domeniul energetic, Grosu susține că s-a înțeles ca ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu să participe la Summitul Gazelor Naturale care va avea loc la Istanbul în perioada 14-15 februarie.

„De asemenea, va fi semnat un acord de cooperare. Cu privire la diplomației parlamentare – să intensificăm proiectele bilaterale în cadrul grupului de prietenie moldo-turc, dar și la nivel de secretariate. Prin intermediul TIKA, am agreat ca în 2023 să fie finalizate lucrările de construcție a Colegiului industrial de la Comrat și integrat în sistemul educațional național, dar și continuarea proiectului de dotare a instituțiilor de învățământ din Moldova cu tehnică de calcul, precum și obținerea unor vizite de studii și perfecționări în Republica Turcia pentru profesori și managerii instituțiilor de învățământ general pentru a prelua bunele practici în utilizarea tehnologiilor informaționale. În contextul împlinirii în acest an a celor 100 de ani de la fondarea Republicii Turcia, am convenit desfășurarea diferitor activități de ordin cultural, educațional, economic, social, etc., care vor fi susținute cu ajutorul și prin intermediul TIKA”, a mai adăugat Grosu.

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a efectuat o vizită oficială în Republica Turcia, în perioada 25 – 27 ianuarie curent, la invitația omologului său turc.

Șeful legislativului este însoțit de o delegație de deputați, membri ai Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Turcia și ai Comisiei economie, buget și finanțe: Fiodor Gagauz, Radu Marian, Sergiu Lazarencu și Larisa Novac.

Amintim că Grosu mai urmează să plece și în Suedia. Se va afla într-o vizită oficială la Stockholm, în perioada 7-9 februarie.

Realitatea Live

BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
01 Oct. 2026, 19:19
 // Categoria: Societate // Autor:  Victoria Laur
01 Oct. 2026, 19:19 // Societate //  Victoria Laur

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre