Rămășițe parțial mumificate ale unui locuitor urban din Pompeii au fost descoperite într-un cavou situat în afara centrului orașului, care a fost ridicat înainte de faimoasa erupție care a acoperit întregul oraș cu cenușă.
Potrivit inscripției de pe cavou, decedatul era un bărbat numit Marcus Venerius Secundio, care a murit la vârsta de 60 de ani și care a fost, la un anumit moment în viața sa, sclav. Mai târziu în viață, după ce a fost eliberat, Secundio a devenit un preot înstărit care desfășura ritualuri în latină și greacă.
Inscripția de pe cavou care face referire la aceste ritualuri grecești este prima dovadă directă a faptului că acestea aveau loc în orașul italian.
„Organizarea de ritualuri grecești este dovada climatului viu și cultural care caracteriza orașul antic Pompeii”, a spus Gabriel Zuchtriegel, director al Parcului Arheologic Pompeii.
Rămășițele lui Secundio au fost depuse într-un cavou care era cândva pictat cu reprezentări de plante verzi, urme ale picturile încă se mai pot observa pe pereții exteriori. Pe corpul parțial mumificat încă se mai pot vedea fire de păr și o ureche.
Cea mai folosită metodă de înmormântare pentru locuitorii din Pompeii
Arheologii au descoperit și fragmente textile și două sticle numite „unguentaria” în cavoul lui Secundio. „Unguentaria” sunt adesea găsite în cimitirele romane și grecești, acestea fiind recipiente pentru uleiuri și parfumuri folosite la ritualuri funerare, scrie Science Alert.
Cavoul mai conținea și două urne funerare, inclusiv o urnă frumoasă din sticlă albastră care aparținea unei femei a cărui nume este notat drept Novia Amabilis (soție bună). Incinerarea era cea mai folosită metodă de înmormântare pentru locuitorii din Pompeii în perioada romană.
Nu este clar de ce rămășițele lui Secundio nu au fost incinerate. De asemenea, nu este clar dacă trupul s-a mumificat natural sau dacă a fost tratat pentru a preveni descompunerea.
„Încă trebuie să înțelegem dacă mumificarea parțială a decedatului se datorează sau nu unui tratament intenționat”, a precizat Llorenç Alapont, arheolog la Universitatea din Valencia.
Pompeii, un loc în care culturile mediteraneene estice se îmbinau
Cavoul este situat în necropola Porta Sarno, aflată în afara zidurilor orașului în apropiere de poarta Porta di Nola. Un număr de personaje notabile au fost îngropate aici, inclusiv administratorul orașului Marcus Obellius Firmus, care a trăit în timpul domniei Împăratului Nero (între 54 și 68 î.e.n.).
Detaliile despre viața lui Marcus Venerius Secundio provin de la o tăbliță descoperită anterior ce aparținea bancherului Cecilius Giocondus. Acesta era un sclav la templul lui Venus, iar după eliberare s-a făcut preot, fiind dedicat glorificării împăratului roman Augustus, care a domnit între 27 și 14 e.n.
„Aceasta este prima dovadă clară a ritualurilor de la Pompeii desfășurate în limba greacă, care au fost ipotezite în trecut pe bază de indicatori indirecți”, a adăugat Alapont.
Așadar, aceste ritualuri indică faptul că Pompeii era, în primul secol, un loc poliglot și multietnic în care culturile mediteraneene estice se îmbinau.
