FOTO Jocurile Olimpice de iarnă 2022: Ştafeta flăcării olimpice a debutat la Beijing!

Ştafeta flăcării olimpice pentru JO de iarnă de la Beijing, care vor avea loc în perioada 4-20 februarie, a debutat miercuri în capitala chineză. Beijingul se pregăteşte pentru startul marelui eveniment sportiv, în ciuda unui boicot diplomatic al mai multor ţări şi a preocupărilor legate de pandemia de coronavirus.

Peste 1.000 de persoane urmează să poarte torţa olimpică prin diferite locuri care vor găzdui întrecerile, la Beijing şi în oraşul vecin Zhangjiakou, înaintea ceremoniei de deschidere, programată vineri seara pe Stadionul Olimpic, celebrul „Cuib de pasăre”.

Primele schimburi ale ştafetei au fost asigurate de Luo Zhihuan, fost patinator de viteză care a câştigat în 1963 primul titlu mondial pentru China într-o disciplină hibernală, de astronautul Jing Haipeng şi inginerul aerospaţial Ye Peijian.

Parcursul flăcării până în China a început în luna octombrie, la situl antic grec de la Olympia, unde ceremonia a fost perturbată de manifestanţi care acuzau gazda JO 2022 de încălcări ale drepturilor omului.

Mai multe ţări occidentale, printre care SUA, Australia, Marea Britanie şi Canada, au anunţat un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice, pentru a denunţa bilanţul Chinei în materie de drepturi ale omului, în special modul în care tratează minorităţile musulmane din Xinjiang şi represiunea opozanţilor din Hong Kong.

Numărul spectatorilor care pot asista la ştafeta torţei olimpice va fi limitat

În ceea ce priveşte pandemia, China, singura mare economie mondială care a urmat o strategie „Zero Covid”, nu şi-a asumat niciun risc în organizarea Jocurilor Olimpice. Evenimentul se va derula într-o bulă sanitară închisă, fără contact între participanţi şi public, pentru a preveni răspândirea virusului în rândul populaţiei, relatează Agerpres. Numărul spectatorilor care pot asista la ştafeta torţei olimpice va fi limitat, în condiţiile în care China încurajează cetăţenii să urmărească evenimentul online.

Un oficial al Comitetului de organizare Beijing-2022, Cai Qi, şi-a exprimat speranţa că Jocurile vor contribui la „risipirea tristeţii” generate de pandemie.

Ştafeta flăcării olimpice va trece şi pe la Palatul de Vară din Beijing şi va ajunge la Marele Zid.

#Beijing #iarna #Jocuri Olimpice

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.