Conformitatea cu Tratatul CFE

Statele Unite și NATO au solicitat Rusiei să revină la respectarea Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa (Tratatul CFE), inclusiv furnizarea de informații privind numărul și desfășurarea forțelor.

„Rusia reia aplicarea Tratatului CFE, revine la participarea la grupul consultativ comun și oferă informații și informații anuale detaliate prevăzute de acest tratat”, se arată în document.

Rusia a introdus un moratoriu privind respectarea Tratatului CFE în 2007, ca răspuns la refuzul țărilor NATO de a ratifica documentul adaptat.

Retragerea trupelor din Crimeea, Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia

Statele Unite și NATO au oferit Rusiei un dialog privind controlul armelor și măsurile de prevenire a incidentelor în schimbul detensionării în Ucraina și retragerii trupelor și pacificatorilor ruși din Crimeea, Transnistria, Osetia de Sud și Abhazia.

„Rusia retrage toate trupele de pe teritoriul Ucrainei (NATO înseamnă Crimeea, pe care alianța o consideră teritoriu ucrainean – aprox. TASS), Moldova (adică Transnistria – TASS), Georgia (Osetia de Sud și Abhazia – TASS), unde trupele sale sunt fără acordul conducerii acestor țări”, se arată în document.

Alianța solicită, de asemenea, Rusiei să detensioneze urgent situația din Ucraina. În schimb, NATO și Statele Unite propun începerea unui „dialog semnificativ” privind controlul armelor, inclusiv controlul rachetelor, prevenirea incidentelor militare și observarea exercițiilor.

Inspectia instalațiilor de apărare antirachetă din România și Polonia

Statele Unite sunt pregătite să discute cu Rusia posibilitatea inspectării instalațiilor de apărare antirachetă din România și Polonia în schimbul unei inspecții a instalațiilor rusești.

Potrivit El País, răspunsul părții americane se referă la disponibilitatea Statelor Unite de a discuta despre „un mecanism de transparență pentru a confirma absența rachetelor de croazieră Tomahawk la instalațiile în România și Polonia, cu condiția ca Rusia să propună măsuri reciproce de transparență în ceea ce privește cele două baze de rachete terestre la alegerea Rusiei.

„Ar trebui să consultăm aliații NATO, inclusiv România și Polonia, pe această temă”, se arată în document.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat anterior că lansatoarele Mk 41 situate în România și planificate pentru desfășurare în Polonia sunt adaptate la utilizarea sistemelor de grevă Tomahawk. Potrivit acestuia, acest lucru creează o „provocare serioasă” pentru securitatea Rusiei.

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.