Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, în urma întâlnirii cu premierul ungar Viktor Orban. El a spus că cerințele Rusiei de garantare a securității, printre care și retragerea NATO la granițele din 1997, au fost ignorate de SUA și NATO.
Vladimir Putin a spus că răspunsurile primite din partea SUA și NATO privind garanțiile de securitate cerute de Rusia ignoră principalele solicitări ale Moscovei.
„E clar – l-am informat și pe prim-ministru (Viktor Orban – n.r.) despre asta – că îngrijorările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate”, a spus Vladimir Putin.
El a prezentat lista cu principalele revendicări ale Rusiei: sfârşitul politicii de extindere a NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor ruse şi retragerea poziţiilor militare ale Alianţei la aliniamentele din 1997, adică înainte ca Organizaţia să-i primească pe foştii membri ai blocului comunist.
„Ignorând îngrijorările noastre, SUA şi NATO punctează dreptul fiecărui stat de a alege liber cum vrea să-şi garanteze securitatea”, a spus Putin, reiterând un alt principiu care prevede că „nimeni nu ar trebui să-şi întărească securitatea în detrimentul altora”. „Ni s-au făcut promisiuni că infrastructura NATO nu se va extinde în Est cu nici măcar un centimetru”, a spus Putin, menţionând că trupe NATO se află astăzi în Polonia, în România şi în ţările baltice, potrivit RIA Novosti, preluată de Agerpres. „Au spus una şi au făcut alta. Pur şi simplu, ne-au înşelat”, a adăugat el.
„Nu este asta o ameninţare pentru noi?”
Preşedintele rus a spus că Statele Unite s-au retras din Tratatul privind apărarea antirachetă, în pofida faptului că Moscova a încercat „să le convingă mult timp” să nu o facă. După aceea, SUA şi-au desfăşurat lansatoare în România şi Polonia. Putin a menţionat că pe astfel de dispozitive ar putea fi instalate rachete Tomahawk, sisteme ofensive care, potrivit lui, ar acoperi teritoriul Rusiei pe mii de kilometri, relatează postul de televiziune rusesc independent Dojdi.
„Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?”, a întrebat retoric Vladimir Putin în conferinţa de presă.
Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019 Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019.
„Ce facem? Luptăm cu NATO?”
Şeful statului rus a mai avertizat că eventuala aderare a Ucrainei la NATO ar putea duce la un război între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică pentru controlul peninsulei Crimeea.
„Să ne imaginăm că Ucraina, ca ţară NATO, iniţiază o operaţiune militară (pentru controlul Crimeii). Ce facem? Luptăm cu NATO? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu!”, a spus Putin în timpul conferinţei de presă comune cu premierul ungar Viktor Orban.
Vladimir Putin a spus că Occidentul şi Rusia ar putea găsi „o soluţie” la criza lor, acuzând în acelaşi timp Washingtonul că foloseşte Ucraina ca pe un instrument pentru a antrena Moscova într-un „conflict armat”.
„Sper că în cele din urmă vom găsi o soluţie, chiar dacă nu va fi uşor”, a spus el, după ce a apreciat că „principalul obiectiv al SUA este îndiguirea Rusiei şi că Ucraina este un instrument pentru a antrena Rusia într-un conflict armat şi a ne lovi cu cele mai dure sancţiuni”.
Washingtonul acuză Moscova, care a concentrat zeci de mii de militari în apropiere de frontiera cu Ucraina, că ar pregăti o invazie împotriva ţării vecine. Rusia dezminte orice intenţie belicoasă şi cere NATO să se retragă din vecinătatea Rusiei.
Statele Unite au respins cererile Rusiei referitoare la aderarea la NATO, dar au lăsat deschisă uşa pentru discuţii pe alte subiecte, precum desfăşurarea de rachete sau limitele reciproce în cadrul exerciţiilor militare.
Rusia pregăteşte acum un răspuns la această luare de poziţie.
