Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, spune că veritabila reformă a justiției va începe abia odată cu punerea în aplicare a legii privind pre-vettingul candidaților la funcția de membru CSP și CSM. Curățarea organelor autoadministrate din justiție de elemente toxice și corupte va reprezenta primul pas spre curățarea definitivă a sistemului justiției. Proiectul privind evaluarea candidaților la funcția de membru CSP și CSM este unul agreat cu partenerii externi ai țării și are expertiza Comisiei de la Veneția. Potrivit IPN, o serie de declarații în acest sens a făcut în ziua de luni, 1 februarie curent, pe platoul televiziunii Publika TV.

Sergiu Litvinenco recunoaște că, în cele câteva luni de mandat al actualului Guvern, reforma justiției n-a fost demarată decât prin modificarea legislației care să permită o adevărată schimbare. Proiectul evaluării candidaților la funcția de membru CSP și CSM va pune bazele unei justiții sănătoase în Republica Moldova, fiind promovate în funcții doar persoane profesioniste și oneste.

„Avem expertiza Comisiei de la Veneția pe acest subiect, proiectul este foarte necesar pentru a porni procesul de curățare a sistemului justiției de procurori și judecători care au probleme de integritate. Esența și scopul acestui proiect este să avem un CSM și un CSP constituit din oameni integri și onești. În situația în care vom avea astfel de instituții, cu siguranță, deciziile pe care le va lua CSM și CSP în sensul promovării persoanelor în sistem vor avea la bază exact integritatea, corectitudinea, meritocrația și nu vor fi promovate persoane care au comis abuzuri, au emis decizii ilegale sau care au averi care nici pe departe nu corespund cu veniturile legal obținute”.

Pretendenții la funcția de membru CSM și CSP vor fi evaluați de către o comisie specială atât prin prisma profesionalismului, cât și prin prisma integrității. Candidaților le va fi verificată corectitudinea raportului venituri/cheltuieli.

„Acest pre-vetting este principala punte pe care trebuie s-o trecem pentru a porni procesele. Este primul pas spre o reformă sistemică. Noi am mai făcut lucruri, am mai oprit niște scheme, Procuratura a devenit mai curajoasă, a pornit investigații pe cei mai mari hoți. Dar dacă ne referim la reforma sistemică ce va avea beneficii pe termen mediu și lung, care să permită construirea unui stat de drept veritabil, acum ne aflăm la prima etapă. Oamenii trebuie să știe că CSM și CSP sunt acele foruri care iau toate deciziile ce vizează cariera persoanelor care activează în sistemul judecătoresc sau în organele Procuraturii. Un CSM corect și integru va promova doar oameni corecți și integri în sistemul justiției”.

Proiectul a fost aprobat deja în prima lectură. Comisia de evaluare va fi creată din 3 membri numiți de fracțiunile parlamentare în funcție de proporționalitatea mandatelor și 3 membri vor fi delegați de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Toți membrii comisiei vor fi aprobați de Parlament cu voturile a 3/5 dintre deputați.

#Ministerul Justitiei #pre-vetting #reforma Justitiei #Sergiu Litvinenco

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.