Șefa statului, Maia Sandu, a convocat astăzi Comisia Națională pentru Integrare Europeană, într-o nouă componență, numită prin decret prezidențial.

Suplinirea Comisiei cu noi membri vine din necesitatea unei implicări mai mari în procesul de aderare la UE, atât din partea statului, cât și din partea societății civile și a sectorului privat.

„Acest efort trebuie să fie unul al întregii societăți: al sectorului privat, al mediului academic, al reprezentanților societății civile, dar și al celor din diaspora”, a menționat șefa statului.

Totodată, aceasta a salutat modificarea structurii Guvernului cu includerea noii funcții de viceprim-ministru pentru integrare europeană și înființarea Biroului pentru integrare europeană, care are scopul de a coordona procesul de aderare.

Agenda ședinței a inclus mai multe subiecte ce țin de accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Membrii comisiei au analizat mersul procesului de evaluare a legislației naționale și pregătirile pentru ajustarea acesteia la acquis-ul comunitar. Tot astăzi, au fost discutate contribuțiile Republicii Moldova la Pachetul de extindere al Uniunii Europene pentru 2024, un document care evaluează situația actuală și a progreselor înregistrate de țări candidate la statutul de membru UE, precum Republica Moldova.

Președinta a subliniat necesitatea de a accelera în mod calitativ progresele privind aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, membrii comisiei au fost îndemnați să asigure implementarea neîntârziată a Planului Național de Acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027.

#Comisia Națională pentru Integrare Europeană #Maia Sandu #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.