Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat luni, 19 septembrie, participanților la Summitul ONU „Transformarea Educației”, desfășurat la New York. În cadrul unui mesaj video, șefa statului a vorbit despre procesul de transformare a sistemului educațional din țara noastră, inițiat încă în anul 2014, referindu-se la felul în care și-ar dori să arate în viitor acest domeniu.

Potrivit șefei statului, în prezent, Moldova se confruntă cu o provocare suplimentară: agresiunea rusă împotriva țării vecine – Ucraina.

„În Moldova au venit sute de mii de refugiați, iar școlile noastre au primit mii de copii ucraineni, demonstrând dedicația cetățenilor și profesorilor noștri”, a afirmat Maia Sandu.

Președintele a declarat că nivelul de implicare a copiilor în procesul educațional joacă un rol esențial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Implicarea copiilor în educație este mare, doar dacă educația reprezintă o dinamică socială puternică în țările noastre, doar dacă profesorii sunt modele centrale care pot să inspire și spre care copiii noștri pot să aspire. On-line, față în față sau ambele metode, formarea profesorilor și valorizarea socială a profesorilor sunt esențiale pentru succesul nostru colectiv”, a menționat ea.

Maia Sandu susține că Moldova își dorește să construiască un mediu de învățare performant, incluziv, echitabil, sigur, primitor și sănătos, restabilind în același timp rolul profesorului în societate.

„O parte din misiunea noastră este să lăsăm copiilor noștri o lume mai solidară, în care diversitatea este energia pentru pace, prosperitate, inovație și înțelegere. O lume în care liderii vorbesc despre educație, nu despre conflicte”, a conchis președintele.

Summit-ul ONU „Transformarea educației” a fost organizat pe 19 septembrie, în marja celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

#educație #Maia Sandu #New York #ONU #Summit

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.