370 de persoane s-au vaccinat anti-COVID cu a doua doză până la ora 13:00 în cadrul maratonului organizat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Din numărul total de doze administrate, 300 sunt Pfizer, iar 70 Sinopharm.

Responsabilii avertizează doritorii că mai au timp până la ora 18:00 de a se apropia de campusul USMF pentru a se imuniza. Pentru asta e nevoie doar de buletinul de identitate și certificatul de vaccinare primit după administrarea primei doze de antidot.

În total, sunt organizate 10 fluxuri de imunizare: Șase fluxuri vor funcționa în Complexul Sociocultural Universitar (str. Nicolae Testemițanu, 25) pentru persoanele programate la rapel cu Pfizer.

Alte 4 fluxuri vor funcționa în incinta Blocului didactic nr. 1 „Leonid Cobâleanschi” (str. Nicolae Testemițanu, 27), dintre acestea trei fluxuri vor fi organizate pentru persoanele care nu s-au programat pentru rapelul cu Pfizer și unul pentru Sinopharm – cu sau fără programare.

La prima etapă a Maratonul universitar de imunizare „De la student la student”, desfășurat în perioada 21-23 mai, au fost imunizați 4 068 de cetățeni, dintre care 2 500 cu Pfizer și 380 cu Sinopharm.

„În cazul în care, din motive întemeiate, unele persoane nu vor reuși să se prezinte la vaccinare în perioada indicată, vor putea să se adreseze în următoarele zile la Centrul de vaccinare deschis în incinta Centrului de Medicină Tradițională Chineză (str. Nicolae Testemițanu, 26/2)”, anunță USMF.

Pentru rapel, începând cu 7 iunie, există posibilitatea de a face programare prealabilă la nr. de tel.: 060483333, 060295555, între orele 9:00-17:00, sau programare on-line.

Responsabilii menționează că al treilea maraton va fi organizat pentru efectuarea rapelului cu vaccinul AstraZeneca, la mijlocul lunii iulie.

#maraton #USFM #vaccinare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.