Sportivii și sportivele din țara noastră au obținut, în primele cinci luni ale anului curent, 99 de medalii la Campionatele Europene și Mondiale. Din numărul total de medalii 31 sunt de aur, 26 – de argint și 42 – de bronz. Sportivii și antrenorii acestora au fost premiați astăzi de Ministerul Educației și Cercetării în cadrul unei ceremonii festive. Valoarea totală a premiilor se ridică la 4,5 milioane de lei.

Ministrul Educației și Cercetării Anatolie Topală a felicitat sportivii și antrenorii acestora pentru succesele remarcabile înregistrate și a înmânat premii și legitimații cu titluri onorifice pentru sportivi și antrenori.

„Anul 2023 ne aduce rezultate remarcabile în domeniul sportului. Mulțumesc sportivilor și antrenorilor care ne fac mândri ori de câte ori imnul Republicii Moldova răsună pe arenele competițiilor internaționale sau europene. Știu că în spatele acestor rezultate sunt ani de muncă, de implicare și sacrificii. Prin aceste premii, pe care le înmânăm astăzi, oferim un suport pe care îl meritați din plin prin rezultatele dumneavoastră, stimați sportivi și antrenori”, a spus Anatolie Topală.

Campioana mondială la lupte feminine Anastasia Nichita a câștigat în anul curent și Campionatul European la acest gen de sport. Prezentă la festivitatea de premiere, sportiva a menționat: „Aduc sincere mulțumiri din partea tuturor sportivilor pentru sprijinul și ajutorul acordat de către Ministerul Educației și Cercetării. Mulțumim, inclusiv, pentru decizia de a majora bursele sportive – într-adevăr ne ajută mult în pregătire. Recunosc că urmează un program foarte încărcat anul acesta, dar și anul viitor, pentru că se apropie Jocurile Olimpice. Vom fi recunoscători, dacă și în continuare ne veți susține atât financiar, cât și moral, pentru a ajunge în cea mai bună formă sportivă la Jocurile Olimpice de la Paris în 2024”, a spus sportiva.

Antrenorul Emerit al Republicii Moldova la haltere, Maxim Cojocaru, a menționat: „Suntem recunoscători că ministerul a venit cu inițiativa de a acorda premiile pentru sportivii și antrenorii nu doar la final de an, dar și la mijloc de an. Acest fapt demonstrează atitudinea ministerului față de sport și sportivi și vine să încurajeze și să sprijine sportivii pentru competițiile care urmează”.

Dezvoltarea sportului este una dintre prioritățile Ministerului Educației și Cercetării. Bugetul alocat pentru activitățile sportive, premii și burse în acest an este de circa 185 milioane de lei, iar în curând acesta va fi suplimentat cu 22 de milioane de lei.

În prezent, 143 de sportivi beneficiază de burse lunare din partea Ministerului Educației și Cercetării. Suma totală acordată lunar pentru aceste burse se ridică la peste 2,1 milioane de lei, iar suma totală pentru bursele sportivilor pentru anul 2023 este de circa 25 de milioane de lei.

#antrenori #Ministerul Educatiei si Cercetarii #sportivi

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.