Două medicamente de uz veterinar au fost retrase din comerț. Potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în urma unei investigați au identificate anumite serii de medicamente de uz veterinar neconforme.

„În urma investigării realizate într-un laborator acreditat din România, s-au identificat anumite serii de medicamente de uz veterinar neconforme cu indicațiile de pe etichetă și cu specificațiile din dosarele normative tehnice ale medicamentelor de uz veterinar.

Astfel, medicamentul de uz veterinar „Fenbendazol 22,25, granulat, seria 17 din 03.07.2023, fabricat de SA „Farmavet”, și medicamentul de uz veterinar „Ivermectină”, pulbere microgranulată antiparazitară, seria 23 din 02.2024, fabricat de SRL „Medicamentum”, au fost constatate cu deficiențe la indicii de calitate”, transmite ANSA.

În acest sens, farmaciile veterinare, medicii veterinari și alți utilizatori de medicamente de uz veterinar sunt îndemnați să returneze producătorului aceste serii de medicamente, în caz că dispun de ele, deoarece prezintă deficiențe de calitate, siguranță și eficacitate și nu pot fi administrate în siguranță animalelor.

„Menționăm că, în rezultatul demersurilor efectuate, fabricanții SA „Farmavet” și SRL „Medicamentum” au demarat deja procedurile de rechemare a seriilor menționate.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor întreprinde măsuri pentru a permite plasarea pe piață doar a medicamentelor de uz veterinar eficiente, calitative și sigure, toate în scopul obținerii și plasării pe piață a produselor alimentare de origine animală inofensive și sigure pentru sănătatea omului”, se arată în comunicatul emis de Agenție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #comert #medicamente de uz veterniar #retragere

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot