58 de veterani de război au fost decorați, astăzi, cu Medalia comemorativă „30 de ani de la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1991-1992)” a Armatei Naționale, în cadrul unui eveniment desfășurat la Agenția pentru Știință și Memorie Militară. La ceremonie au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, comandantul Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, ministrul Afacerilor Interne, Ana Revenco, precum și directorul Serviciului de Informații şi Securitate, Alexandru Musteață.

„Este important să avem un stat dezvoltat care să poată asigura o creștere și prosperitate continuă, să știm că putem oferi generațiilor care vin siguranța unui trai decent acasă, iar pentru asta vă mulțumesc dumneavoastră, dragi veterani. În aceste timpuri incerte pe care le trăim, conștientizăm adevărata valoare a luptelor pe care le-ați dus și adevărata valoare a păcii pe care o trăim”, a spus Natalia Gavrilița, în cadrul ceremoniei de înmânare a distincțiilor.

De menționat că acțiunea de decorare cu distincția „30 de ani de la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1992-2022)” are loc în contextul implementării Programului național consacrat Anului recunoștinței față de veteranii de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova.

Ceremonii de decorare se vor organiza în mai multe localități din țară, de către Centrele Militar Teritoriale, în comun cu autoritățile publice locale și asociațiile obștești de veterani.

În conflictul armat de pe Nistru din 1992 au participat aproximativ 30 000 de persoane, dintre care, 301 militari şi civili au murit, iar alţi 3 500 au fost răniţi.

#MAI #Natalia Gavrilita #veterani

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, vine cu „două lecții” pe care, în opinia sa, Republica Moldova trebuie să le fi învățat după crizele energetice din ultimii ani. Declarația vine în contextul noii majorări a prețului gazelor naturale, solicitată de Energocom. Grosu susține că tarifele trebuie ajustate periodic, astfel încât companiile din sectorul energetic să nu acumuleze datorii, dar admite că majorarea actuală nu va fi ultima.

„Eu cred că sunt două lecții pe care noi trebuie să le învățăm. Prima, să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Pentru că dacă nu le ajustezi la timp, îi bagi întreprinderea în datorie”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit lui, autoritățile au votat deja o lege prin care ajustarea tarifelor ar urma să fie făcută cel puțin o dată la trei luni: „Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a avertizat președintele Parlamentului.

A doua lecție invocată de Grosu ține de compensațiile acordate populației. El spune că mecanismul trebuie ajustat în funcție de situația economică și de creșterea prețurilor la energie.

„Instrumentul de compensare trebuie să fie cât mai targetat, să-l adaptăm de fiecare dată la realitățile pe care le avem”, a spus Grosu.

Șeful Legislativului a recunoscut că, în anii precedenți, sprijinul s-a concentrat în special pe consumatorii care folosesc gaze și energie termică, în timp ce persoanele care se încălzesc cu lemne au fost mai puțin vizate. În condițiile în care atât gazele, cât și energia termică se scumpesc, Grosu spune că Guvernul urmărește extinderea numărului de beneficiari ai compensațiilor.