Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

FOTO Ministerul Afacerilor Interne: 58 de veterani de război au fost decorați cu medalii comemorative

26 Aug. 2022, 18:00
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2022, 18:00 // Actualitate //  Realitatea.md

58 de veterani de război au fost decorați, astăzi, cu Medalia comemorativă „30 de ani de la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1991-1992)” a Armatei Naționale, în cadrul unui eveniment desfășurat la Agenția pentru Știință și Memorie Militară. La ceremonie au participat prim-ministra Natalia Gavrilița,  ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, comandantul Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc, ministrul Afacerilor Interne, Ana Revenco, precum și directorul Serviciului de Informații şi Securitate, Alexandru Musteață.

„Este important să avem un stat dezvoltat care să poată asigura o creștere și prosperitate continuă, să știm că putem oferi generațiilor care vin siguranța unui trai decent acasă, iar pentru asta vă mulțumesc dumneavoastră, dragi veterani. În aceste timpuri incerte pe care le trăim, conștientizăm adevărata valoare a luptelor pe care le-ați dus și adevărata valoare a păcii pe care o trăim”, a spus Natalia Gavrilița, în cadrul ceremoniei de înmânare a distincțiilor.

De menționat că  acțiunea de decorare cu distincția „30 de ani de la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova (1992-2022)” are loc în contextul implementării Programului național consacrat Anului recunoștinței față de veteranii de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova.

Ceremonii de decorare se vor organiza în mai multe localități din țară, de către Centrele Militar Teritoriale, în comun cu autoritățile publice locale și asociațiile obștești de veterani.

În conflictul armat de pe Nistru din 1992 au participat aproximativ 30 000 de persoane, dintre care, 301 militari şi civili au murit, iar alţi 3 500 au fost răniţi.

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.