Studenții refugiați din Ucraina își vor putea continua studiile în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. O decizie în acest sens a fost luată, astăzi, în ședința Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.

Potrivit documentului aprobat, Ministerul Educației și Cercetării va elabora și aproba un Ordin, privind înscrierea în anul de studii 2022-2023 a studenților refugiați din Ucraina. Mobilitățile de studii pot fi organizate fără taxă, în limitele bugetelor instituționale.

Studenții refugiați din Ucraina vor putea fi înscriși în mobilitate în lipsa actelor confirmative privind studiile parcurse în instituțiile de învățământ superior, frecventate anterior în Ucraina, și fără prezentarea scrisorii de accept a Ministerului Educației și Cercetării.

Totodată, în cadrul ședinței de astăzi, membrii CSE au decis prelungirea, pentru perioada septembrie – octombrie 2022, a termenului de achiziție a energiei electrice de către SA „Energocom”, în baza negocierilor directe. Furnizorii vor încheia cu SA „Energocom” contracte bilaterale pentru asigurarea cantităților de energie electrică necesară, iar în cazul modificării tarifelor, vor fi semnate acorduri adiționale.

O altă decizie a CSE prevede măsuri privind asigurarea construcției drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSE #decizii CSE #studenti din Ucraina

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.