Miercuri, 14 ianuarie, a fost inaugurat sediul Direcției Informații privind Pasagerii (UIP) din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). Autoritățile subliniază că modernizarea mecanismelor de analiză a datelor privind pasagerii reprezintă o prioritate esențială pentru prevenirea și combaterea riscurilor transfrontaliere. În acest context, dezvoltarea capacităților instituționale în schimbul și prelucrarea informațiilor devine un element-cheie pentru alinierea Moldovei la standardele europene de securitate.

La eveniment au participat Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, precum și oaspeți de onoare, printre care Ester Ruiz de Azua, șefa Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație în Republica Moldova (OIM).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În cadrul evenimentului a fost prezentată activitatea UIP, cu accent pe rezultatele operaționale obținute până în prezent, precum și pe realizările semnificative în procesul de analiză a datelor privind pasagerii. Un alt subiect important abordat a vizat extinderea utilizării instrumentelor UIP asupra transportului terestru, în conformitate cu documentele de politici publice până în anul 2030.

De asemenea, au fost identificate provocările existente, necesitățile operaționale și au fost formulate propuneri concrete pentru dezvoltarea și eficientizarea continuă a activității UIP”, transmite Poliția de Frontieră.

#IGPF #inaugurare #sediu

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.