Oamenii de știință suedezi au prezentat rezultatele unui proiect extraordinar! Au dovedit că, dacă udăm fasolea cu o soluție specială, rădăcinile lor încep să conducă electricitatea și sunt capabile să acumuleze energie ca un supercondensator. Sistemul îmbunătățit funcționează de 100 de ori mai eficient decât versiunile anterioare și nu interferează cu dezvoltarea plantei.

Descoperirea, făcută de oamenii de știință de la Laboratorul de Electronică Organică al Universității Linkoping, care se află în orașul sub aceeași denumire din Suedia, se bazează pe cercetările anterioare ale Elena Stavrinidou.

În 2015, echipa sa a folosit polimeri PEDOT pentru a crea circuite electrice în țesutul conductor al trandafirilor, care au fost apoi transformat în tranzistori. În 2017, a folosit oligomerul ETE-S în locul polimerului, în urma căruia plantele au putut acumula energie electrică. Însă a fost în zadar, pentru că oamenii de știință au lucrat cu plante tăiate care mureau după câteva zile.

În cadrul noului studiu s-a decis ca totul să fie efectuat pe un mugur de fasole intact, al cărui întreg sistem radicular a început să conducă electricitatea după irigare cu o soluție care conține oligomeri ETE-S. Activitatea electrică a persistat mai mult de patru săptămâni, iar conductivitatea specifică în rădăcini a fost de 10 cm/s.

În acest timp, cercetătorii au adaptat boabele pentru a acționa ca un supercondensator, iar rădăcinile au servit drept electrozi cu care planta putea fi descărcată și reîncărcată. Sistemul ar putea stoca de până la 100 de ori mai multă energie decât dezvoltările anterioare ale oamenilor de știință.

În plus, electricitatea nu a avut niciun efect negativ asupra plantei – a dezvoltat un sistem de rădăcină mai complex. Și fasolea a continuat să crească, și să dea roade.

„Supercondensatorii bazați pe polimeri conductivi și celuloză sunt o alternativă ecologică pentru stocarea energiei, care este atât ieftină, cât și scalabilă”, a explicat Elena Stavrinidou.

#baterie #energie regenerabila #fasole

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.