FOTO Povestea de succes a unui tânăr apicultor: Mai mult de 90% din mierea produsă în țară ajunge pe piața europeană

Mai mult de 90% din mierea produsă în țară ajunge pe piața din Uniunea Europeană. Principalele state importatoare sunt Italia, Franța, România, Polonia și Germania. Totodată, UE este și una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru acest sector.

În ultimii doi ani, afacerile apicole au beneficiat de împrumuturi în valoare de 1,2 milioane de euro. Acest lucru a fost posibil datorită proiectului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Printre aceste afaceri se numără și întreprinderea lui Mihai Curjos, un apicultor în a treia generație din Larga Nouă, raionul Cahul, care a decis să-și modernizeze afacerea de familie.

Mihai Curjos a moștenit dragostea pentru apicultură de la bunel, care prin 1970 și-a instalat câțiva stupi în curte. Ceea ce a început ca o pasiune, a devenit o afacere prosperă, care a reușit să aducă venituri familiei. Într-o primă etapă, prisaca s-a extins până la 100 de stupi.

„Ceea ce uimește este inteligența albinelor, modul în care acționează în diferite situații, dar și grija lor față de generațiile viitoare. E interesant cum se apără și cum reacționează la diferite activități ale omului”, spune Mihai Curjos.

Treptat, apicultorul a decis să mai cumpere 100 de stupi, precum și tehnică de extragere a mierii. Pentru aceasta, a accesat un împrumut în valoare de 10 mii de euro în cadrul liniei de creditare Livada Moldovei. Astfel, apicultorul a putut beneficia de condiții favorabile și de o rată competitivă a dobânzii.

„Nu a fost un proces complicat, am mers mai întâi la o consultație și mi s-a explicat care este procedura. Am perfectat documentele și într-o lună și jumătate am primit banii. Cel mai atractiv a fost faptul că am avut posibilitatea de a procura utilajul cu cota zero la TVA, am economisit 20% din costul utilajului. De asemenea, am putut combina cu alte proiecte, astfel încât, imediat după achiziționarea utilajului, am aplicat la programul de subvenții si mi-a fost restituită jumătate din suma investită”, spune tânărul apicultor.

După ce a cumpărat 100 de stupi, Mihai Curjos a început să-i populeze cu familii de albine. Totodată, apicultorul a procurat o centrifugă pentru 42 de rame, un descăpăcitor automatizat și un topitor care permite extragerea unui procent mai mare de ceară cu pierderi minime.

„Acum, lucrul merge de cel puțin două ori mai repede și necesită mai puține persoane implicate în acest proces”.

Apicultorul vinde miere, polen și propolis. Cea mai mare parte a mierii este exportată prin intermediul procesatorilor din Republica Moldova. Deși se confruntă cu multe dificultăți, apicultorul își pune speranțe mari în viitorul afacerii sale.

„Cel mai dificil e că nu putem controla procesele din natură. În 2020 ne-a afectat seceta, în 2021- frigurile și temperaturile instabile. Prețul mierii pe care o vindem angro este foarte mic. Totodată, apar dificultăți în comunicarea cu agricultorii care adesea folosesc pesticide și nu ne informează, iar albinele au de suferit. Vrem să continuăm tradiția de familie, sperăm la niște venituri cât de cât stabile, aici, la noi acasă. Asta ne face să nu plecăm peste hotare”, spune Mihai Curjos.

În anul 2018, în Republica Moldova existau aproximativ 165 de mii de familii de albine, care polenizau circa 350 de mii de hectare de terenuri agricole (dintre care 40% erau terenuri horticole). Acest lucru a permis o creștere a recoltei cu 20-30%, tradusă într-o valoare anuală a apiculturii de peste 35 de milioane de euro. În prezent, în Moldova sunt înregistrați peste 7.800 de apicultori.

#Livada Moldovei #apicultor #UE

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”, scrie Newsmaker.md.

Ministra a făcut precizările pentru presă înainte de ședința Guvernului. Aceasta a fost întrebată de jurnaliști dacă printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau și minori – un subiect intens exploatat de opoziție și de canalele afiliate acesteia, mai ales după ce au apărut video cu sportivi români care au declarat că au fost opriți la vamă fără explicații, deși aveau toate documentele în regulă.

Șefa MAI a precizat că e vorba despre două cazuri. Într-unul sunt vizate echipe de sportivi la categoria juniori, cărora într-un final li s-a permis intrarea. În alt caz, e vorba despre minori care nu au putut prezenta informații clare despre competițiile la care urmau să participe.

„Referitor la video-urile apărute în spațiul public, trebuie să delimităm două aspecte. Primul e despre echipele de sportivi la categoria juniori, care, de fapt, au fost admiși și ei au intrat în țară pentru că aveau un scop și o dovadă clar definită. Și avem o situație prin care copiii au fost folosiți. Este vorba de situația în care nu a fost confirmată dovada clară unde vin, cine este însoțitorul acestor copii și organizatorul evenimentelor la care vor participa. În acest sens nu li s-a permis intrarea în R. Moldova”, a declarat Daniella Misail-Nichitin presei.

În cursul zilei de ieri, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.

195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la campionatul de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus.