Mai mult de 90% din mierea produsă în țară ajunge pe piața din Uniunea Europeană. Principalele state importatoare sunt Italia, Franța, România, Polonia și Germania. Totodată, UE este și una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru acest sector.

În ultimii doi ani, afacerile apicole au beneficiat de împrumuturi în valoare de 1,2 milioane de euro. Acest lucru a fost posibil datorită proiectului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Printre aceste afaceri se numără și întreprinderea lui Mihai Curjos, un apicultor în a treia generație din Larga Nouă, raionul Cahul, care a decis să-și modernizeze afacerea de familie.

Mihai Curjos a moștenit dragostea pentru apicultură de la bunel, care prin 1970 și-a instalat câțiva stupi în curte. Ceea ce a început ca o pasiune, a devenit o afacere prosperă, care a reușit să aducă venituri familiei. Într-o primă etapă, prisaca s-a extins până la 100 de stupi.

„Ceea ce uimește este inteligența albinelor, modul în care acționează în diferite situații, dar și grija lor față de generațiile viitoare. E interesant cum se apără și cum reacționează la diferite activități ale omului”, spune Mihai Curjos.

Treptat, apicultorul a decis să mai cumpere 100 de stupi, precum și tehnică de extragere a mierii. Pentru aceasta, a accesat un împrumut în valoare de 10 mii de euro în cadrul liniei de creditare Livada Moldovei. Astfel, apicultorul a putut beneficia de condiții favorabile și de o rată competitivă a dobânzii.

„Nu a fost un proces complicat, am mers mai întâi la o consultație și mi s-a explicat care este procedura. Am perfectat documentele și într-o lună și jumătate am primit banii. Cel mai atractiv a fost faptul că am avut posibilitatea de a procura utilajul cu cota zero la TVA, am economisit 20% din costul utilajului. De asemenea, am putut combina cu alte proiecte, astfel încât, imediat după achiziționarea utilajului, am aplicat la programul de subvenții si mi-a fost restituită jumătate din suma investită”, spune tânărul apicultor.

După ce a cumpărat 100 de stupi, Mihai Curjos a început să-i populeze cu familii de albine. Totodată, apicultorul a procurat o centrifugă pentru 42 de rame, un descăpăcitor automatizat și un topitor care permite extragerea unui procent mai mare de ceară cu pierderi minime.

„Acum, lucrul merge de cel puțin două ori mai repede și necesită mai puține persoane implicate în acest proces”.

Apicultorul vinde miere, polen și propolis. Cea mai mare parte a mierii este exportată prin intermediul procesatorilor din Republica Moldova. Deși se confruntă cu multe dificultăți, apicultorul își pune speranțe mari în viitorul afacerii sale.

„Cel mai dificil e că nu putem controla procesele din natură. În 2020 ne-a afectat seceta, în 2021- frigurile și temperaturile instabile. Prețul mierii pe care o vindem angro este foarte mic. Totodată, apar dificultăți în comunicarea cu agricultorii care adesea folosesc pesticide și nu ne informează, iar albinele au de suferit. Vrem să continuăm tradiția de familie, sperăm la niște venituri cât de cât stabile, aici, la noi acasă. Asta ne face să nu plecăm peste hotare”, spune Mihai Curjos.

În anul 2018, în Republica Moldova existau aproximativ 165 de mii de familii de albine, care polenizau circa 350 de mii de hectare de terenuri agricole (dintre care 40% erau terenuri horticole). Acest lucru a permis o creștere a recoltei cu 20-30%, tradusă într-o valoare anuală a apiculturii de peste 35 de milioane de euro. În prezent, în Moldova sunt înregistrați peste 7.800 de apicultori.

#apicultor #Livada Moldovei #UE

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.