FOTO Poliția de Frontieră și Agenția FRONTEX au organizat un exercițiu de supraveghere a frontierei de stat

Odată cu startul misiunilor comune pentru anul 2023 ale Poliției de Frontieră a Republicii Moldova și Agenției FRONTEX, astăzi, în sectorul de frontieră Tudora, a fost organizat un exercițiu real de supraveghere și control a frontierei de stat, în care au fost implicate echipe mixte formate de polițiști de frontieră și experți FRONTEX.

În contextul războiului, zona sectorului de frontieră Tudora 1 reprezintă una din zonele fierbinți, din care se poate lua pulsul războiului, amenințărilor și riscurilor aduse de acesta.

„Întrucât analiza centrului de comandă al MAI, condus de ministrul de interne, arată o dinamică în creștere a infracționalității transfrontaliere, suntem nevoiți să luăm măsuri drastice de supraveghere și control a frontierei, astfel încât climatul social să nu fie afectat de pericolele care vin peste frontieră și pentru ca cetățenii noștri să nu sufere sau să fie afectați de fenomenele de infracționalitate trasnfrontalieră”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, la încheierea exercițiului de supraveghere și control, desfășurat în sectorul de frontieră Tudora.

Astăzi, echipele mixte au simulat în teren mai multe scenarii de lucru, printre care și identificarea și prinderea unei persoane care încearcă să treacă ilegal frontiera.

„Operațiunea a fost lansată oficial în această săptămână și vine în continuarea unei colaborări anterioare deosebit de fructuoase. Rezultatele înregistrate pe parcursul anului trecut vorbesc de la sine. Când se evidențiază o creștere cu peste 300% a cazurilor de migrație ilegală sau cantități de 12 ori mai mari de substanțe din sfera narcoticelor, este clar că efortul conjugat își spune cuvântul. Închei prin a spune că Moldova este un exemplu pentru toate țările care doresc să îmbrățișeze pe deplin valorile europene. Confirm, de asemenea, că binecunoscuta ospitalitate a moldovenilor este o realitate”, a declarat reprezentantul FRONTEX, Ionuț Osiac.

În urma analizelor făcute de Inspectoratul de Management Operațional (IMO) al MAI, în 2022 au fost constatat creșteri cu 1690% a cazurilor de încălcare a frontierei de stat, față de 2021.De asemenea, au fost înregistrate creșteri ale cazurilor de trafic ilicit cu 30% trafic de țigări cu 9%, la droguri au fost creșteri cu 133%, iar traficul ilicit de persoane a crescut cu 100%. De asemenea, au fost înregistrate creșteri de 381% la traficul ilicit de arme și muniții.

Din cauza creșterii fenomenului infracțional transfrontalier, care determină creșteri ale riscurilor și amenințărilor, IMO împreună cu subdiviziunile din cadrul MAI au planificat acțiuni diversificate, atât pe teritoriul național cât și la frontiera de stat, acest lucru implicând misiuni complexe de supraveghere și control a zonei de frontieră.

Pe viitor vor fi organizate și alte exerciții de antrenament ale echipelor comune ale poliției de frontieră și reprezentanți ai Frontex. Scopul acestor activități este de întărire a capacităților de lucru în echipă și creșterea capabilităților de supraveghere a frontierei de stat a Republicii Moldova.

Republica Moldova și Comisia Europeană au semnat Acordul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Moldova în martie 2022, ocazie cu care au demarat activități operaționale comune la frontiera de stat a Moldovei.

Fortificarea managementului integrat a frontierei de stat este un obiectiv asumat de Uniunea Europeană, care contribuie împreună cu Republica Moldova la asigurarea centurii de securitate a Europei la granița cu războiul, fiind practic linia de apărare a UE față de criminalitatea transfrontalieră, extremism și terorism. Mecanismul înființat de UE în Republica Moldova, pentru creșterea rezilienței în fața amenințărilor generate de război, este HUB-ul UE pentru Securitate internă şi managementul frontierelor, care funcționează la Chișinău și inteconectează toate sistemele afacerilor interne europene în luptă cu criminalitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Poliția de Ferontieră #Agenţia Frontex #exercitii comune #Moldova

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.