Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a primit marți, 27 mai, 19 autospeciale și echipamente moderne de intervenție, care vor contribui la sporirea eficienței misiunilor de salvare și stingere a incendiilor. Donația este din partea Guvernului Japoniei.

„Astăzi, la sediul Detașamentului salvatori și pompieri Botanica al IGSU a avut loc o activitate de prezentare a autospecialelor și echipamentelor de intervenție recepționate din partea Guvernului Japoniei. În cadrul evenimentului au fost expuse autospecialele livrate în cadrul Proiectului moldo-japonez „Îmbunătățirea echipamentelor de prevenire a incendiilor”, implementat cu sprijinul Agenției Japoneze de Cooperare Internațională (JICA)”, se arată în comunicatul emis de IGSU.

Astfel, dintre cele 19 autospeciale de intervenție, printre care 10 autoscări și 9 autocisterne au fost dislocate în 10 subdiviziuni ale IGSU din 6 localități din țară, precum: Orhei, Ungheni, Cahul, Giurgiulești, municipiul Bălți și Chișinău și deservesc cel puțin 1,3 milioane de cetățeni.

„Menționăm că tehnica de intervenție este inclusă în servantul de luptă al IGSU din momentul recepției, iar de la intrarea în dotare a fost utilizată în 156 de misiuni reale”, transmite instituția.

La eveniment a participat șefa MAI, Daniella Misail-Nichitin, președintele Agenției Japoneze de Cooperare Internațională, Akihiko Tanaka, delegația JICA, precum și conducerea IGSU. Potrivit oficialilor, acest sprijin oferit de poporul japonez consolidează capacitățile de reacție ale IGSU și întărește parteneriatul de durată dintre Republica Moldova și Japonia în domeniul gestionării situațiilor de urgență.

După partea partea oficială a evenimentului, pompierii au desfășurat un exercițiu demonstrativ, cu implicarea tehnicii recepționate, evidențiind capacitățile operaționale sporite ale salvatorilor în condiții reale de intervenție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, proiectul a fost realizat grație semnării actelor la 26 noiembrie 2021, între Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ambasada Japoniei în Republica Moldova, prin care Guvernul Japoniei a oferit Republicii Moldova un grant în valoare de aproximativ 14 milioane de dolari.

#autospeciale #donatie #IGSU #Japonia

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china