Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a primit marți, 27 mai, 19 autospeciale și echipamente moderne de intervenție, care vor contribui la sporirea eficienței misiunilor de salvare și stingere a incendiilor. Donația este din partea Guvernului Japoniei.

„Astăzi, la sediul Detașamentului salvatori și pompieri Botanica al IGSU a avut loc o activitate de prezentare a autospecialelor și echipamentelor de intervenție recepționate din partea Guvernului Japoniei. În cadrul evenimentului au fost expuse autospecialele livrate în cadrul Proiectului moldo-japonez „Îmbunătățirea echipamentelor de prevenire a incendiilor”, implementat cu sprijinul Agenției Japoneze de Cooperare Internațională (JICA)”, se arată în comunicatul emis de IGSU.

Astfel, dintre cele 19 autospeciale de intervenție, printre care 10 autoscări și 9 autocisterne au fost dislocate în 10 subdiviziuni ale IGSU din 6 localități din țară, precum: Orhei, Ungheni, Cahul, Giurgiulești, municipiul Bălți și Chișinău și deservesc cel puțin 1,3 milioane de cetățeni.

„Menționăm că tehnica de intervenție este inclusă în servantul de luptă al IGSU din momentul recepției, iar de la intrarea în dotare a fost utilizată în 156 de misiuni reale”, transmite instituția.

La eveniment a participat șefa MAI, Daniella Misail-Nichitin, președintele Agenției Japoneze de Cooperare Internațională, Akihiko Tanaka, delegația JICA, precum și conducerea IGSU. Potrivit oficialilor, acest sprijin oferit de poporul japonez consolidează capacitățile de reacție ale IGSU și întărește parteneriatul de durată dintre Republica Moldova și Japonia în domeniul gestionării situațiilor de urgență.

După partea partea oficială a evenimentului, pompierii au desfășurat un exercițiu demonstrativ, cu implicarea tehnicii recepționate, evidențiind capacitățile operaționale sporite ale salvatorilor în condiții reale de intervenție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, proiectul a fost realizat grație semnării actelor la 26 noiembrie 2021, între Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ambasada Japoniei în Republica Moldova, prin care Guvernul Japoniei a oferit Republicii Moldova un grant în valoare de aproximativ 14 milioane de dolari.

#autospeciale #donatie #IGSU #Japonia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.