Republica Moldova își confirmă statutul de centru de excelență în vinificație și devine gazda celui mai important eveniment internațional dedicat vinului. În perioada 16–20 iunie 2025, țara noastră va găzdui Congresul Mondial al Viei și Vinului. Este pentru prima dată când în Moldova, țara cu cea mai mare suprafață de podgorii din lume raportată la numărul de locuitori, 4 hectare la 100 de persoane, este desfășurată această reuniune de prestigiu.

Cu o suprafață de aproape 110.000 de hectare de viță-de-vie, Moldova se află în top 20 cei mai mari producători de vin și pe locul 14 la nivel global în ceea ce privește exportul de vin. În 2024, țara noastră a exportat 144 de milioane de litri de vin, în valoare de peste 234 de milioane de dolari. Vinul moldovenesc este exportat în 73 de țări ale lumii, 50% din vinuri fiind exportate către țările europene.

Republica Moldova este o țară în care vinul face parte din identitate, istorie și economie, iar în ultimii ani, industria vitivinicolă a înregistrat o creștere semnificativă, datorită calității excelente a produselor vinicole și modernizării infrastructurii turistice. În țară sunt peste 250 de vinării care oferă nu doar produse de calitate înaltă, ci și o experiență unică pentru vizitatorii din întreaga lume.

În plus, Moldova și-a creat un nume distinct în lumea vinului nu doar prin terroir-ul autentic și tradiția milenară, ci și prin recunoașterea internațională obținută în ultimele decenii. În ultimii 5 ani, vinurile moldovenești au fost recompensate cu mii de medalii la cele mai prestigioase concursuri internaționale – Berliner Wine Trophy, Mundus Vini, Decanter World Wine Awards, Concours Mondial de Bruxelles și alte competiții notorii din întreaga lume. Aceste distincții au consolidat reputația Moldovei ca producător de vinuri de calitate înaltă, capabil să concureze cu succes pe piețele globale și să impresioneze chiar și cei mai exigenți jurați.

Un pas important în promovarea acestei industrii pe piața internațională a fost constituirea Oficiului Național al Viei și Vinului și a brandului național „Vinul Moldovei: Uimitor de bun”, în anul 2013.

„ONVV este responsabil pentru promovarea vinurilor moldovenești pe piețele de export, sub umbrela brandului de țară „Wine of Moldova: Unexpectedly great”. Acesta are scopul de a unifica producătorii autohtoni de vin, de a facilita exportul de vinuri pe piața internațională și servește drept garant al calității vinurilor, supuse unor proceduri riguroase de control al calității”, a menționat Ștefan Iamandi, Director al Oficiului Național al Viei și Vinului.

Congresul Mondial al Viei și Vinului va avea loc în perioada 16-20 iunie, la Palatul Republicii și MAIB Park din Chișinău, Republica Moldova. Evenimentul este la cea de-a 46-a ediție și va reuni 300 de experți, cercetători, viticultori, enologi, producători și decidenți politici din 51 de țări membre, pentru a discuta viitorul industriei vinului. Agenda va include reuniuni științifice axate pe provocările actuale ale sectorului vitivinicol și identificarea soluțiilor relevante. Totodată, vor avea loc și 13 vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova și o cină festivă, desfășurată la vinăria Cricova – cel mai mare complex subteran, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense şi vinurile excelente.

Pachetele de participare pot fi procurate online, pe site-ul oficial al congresului – https://oiv2025.md/packages-available/

Evenimentul este organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova deschide cel de-al doilea centenar al organizației.

#Congresul Mondial al Viei și Vinului #Moldova

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.