O nouă șansă la viață! Cardiochirurghii din cadrul IMSP SCR „Timofei Moșneaga” au salvat mai mulți copilași care sufereau de malformații cardiace congenitale. După operațiile realizate de medicii moldoveni, aceștia se pot bucura de copilărie alături de familiile lor.

Părinții copilașilor au dorit să plece peste hotarele țării, pentru a-i opera, până nu au aflat că și în Republica Moldova există servicii de cardiochirurgie de înaltă performanță. Secția Malformații cardiace congenitale din cadrul IMSP SCR „Timofei Moșneaga” este unica secție dintr-o instituție medico-sanitară publică, unde gratuit, în baza poliței de asigurare medicală obligatorie, se efectuează operații pe cord copiilor, inclusiv nou născuților.

„Acum câteva zile am operat o fetiță de 1,5 ani. Ea avea defecte ventriculare multiple, un canal permiabil, insuficiență la valva aortică. Pentru a o salva, i s-a făcut corecția radicală, cu plastia valvei cu închiderea tuturor defectelor. Un alt copilaș, de câteva luni, cu malformație cardiacă congenitală, a fost operat în aceeași zi”, povestește doctorul, șeful Secției Malformații cardiace congenitale, Liviu Maniuc.

Un alt caz rezolvat cu succes este al unei fetițe de 7 luni. Copila avea canal atrio-ventricular complet. Mama povestește că odată ce a aflat de malformația cardiacă a micuței, a dorit să plece peste hotare pentru a o opera. Însă, a aflat că și în țara noastră poate face acest lucru, gratuit și sigur.

Totodată, săptămâna trecută, o altă mămică, cu fiica sa de 3 anișori au vizitat medicii pentru un control de rutină. Astăzi fiica ei frecventează grădinița, practică sportul și nu are nici o restricție din punct de vedere medical. Asta, deși acum câțiva ani, când micuța avea 3 luni, a suportat o intervenție chirurgicală pe cord, realizată de medicii din SCR.

„Fetița a ajuns la noi în anul 2018, într-o stare foarte gravă. Avea canal atrioventricular complet, cu plămânii supraîncărcați. La fel I s-a realizat o corecție radicală, hemodinamica s-a stabilizat. Acum este un copil sănătos”, a menționat doctorul Liviu Maniuc.

În ciuda pandemiei, intervențiile chirurgicale în IMSP SCR „Timofei Moșneaga” continuă.

„Noi operăm copiii atât nounăscuți, cât și cei cu o vârstă mai mare, cu diverse patologii. Cardiochirurgii noștri efectuează cele mai dificle intervenții. Important este că suntem dotați cu toate utilajele medicale, de ultimă generație, iar specialiștii noștri au o vastă experiență în domeniu. Mai mult decât atât, colegii noștri sunt pregătiți în cele mai notorii centre medicale din Italia, Germania și alte țări” a conchis șeful Departamentului Chirurgie cardiovasculară și toracică, Gheorghe Manolache.

În acest context, specialiștii cu apelul către spitalele raionale, maternitățile republicane, cardiologii pediatri și medicii de familie:

„Odată cu depistarea la copil a malformației cardiace congenitale, să se efectueze imediat consultul unui medic cardiochirurg pentru hotărârea tacticii tratamentului și a timpului oportun”.

De menționat că, în acest an au fost realizate peste 200 de operații pe cord copiilor.

#IMSP SCR „Timofei Moșneaga”#cardiochirurgi #operatii

O nouă propunere discutată în cadrul NATO ar urma să ofere comandantului suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, mai multă flexibilitate în stabilirea nivelului de alertă militară și în redistribuirea sistemelor de apărare, informează știrileprotv.ro.

Statele membre doresc ca, până la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie de la Ankara, să îi acorde comandantului militar suprem competențe sporite pentru a răspunde mai rapid amenințărilor aeriene, inclusiv pentru interceptarea dronelor, notează Politico.

Inițiativa vine pe fondul creșterii numărului de incidente de securitate pe Flancul Estic, arată publicația. În ultimii ani, Polonia și România s-au confruntat cu incursiuni repetate ale dronelor, Estonia a raportat încălcări ale spațiului aerian, iar în Letonia au fost semnalate drone suspecte. Unele dintre aceste incidente au provocat pagube materiale și răniți, generând totodată tensiuni politice în statele afectate.

La finalul lunii mai, o dronă a pătruns pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe, din Galațio provocând o explozie și un incendiu la ultimul etaj. În urma incidentului, două persoane au fost rănite, iar zeci de locatari au fost evacuați. Autoritățile române au transmis că drona era de proveniență rusă. La aproximativ o săptămână distanță, o dronă maritimă a fost observată în Portul Constanța, unde s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Zona fusese evacuată preventiv, astfel că nu au existat victime, însă explozia a provocat pagube materiale, inclusiv la o hală industrială. Ulterior, autoritățile ucrainene au anunțat că au pierdut controlul asupra mai multor drone, posibil din cauza bruiajului electronic, una dintre acestea ajungând în derivă până în port și activând mecanismul de autodistrugere.

După luni de negocieri, aliații sunt așteptați să aprobe noul mecanism înaintea summitului din iulie. Acesta i-ar permite generalului Grynkewich să redistribuie mai rapid capabilități militare între statele membre și să modifice nivelurile de alertă ale unor echipamente și sisteme de apărare fără a mai solicita aprobări formale din partea fiecărui stat.

În prezent, fiecare țară NATO stabilește propriile reguli privind utilizarea armamentului și a echipamentelor militare aflate pe teritoriul său. Aceste restricții naționale, cunoscute în limbajul Alianței drept „caveate naționale”, sunt considerate de unii aliați un obstacol în calea unei reacții rapide la amenințările aeriene.

Propunerea prevede și integrarea formală a sistemelor NATO de apărare antiaeriană și antirachetă în misiunile de poliție aeriană desfășurate pe Flancul Estic și în alte regiuni ale Alianței, extinzând astfel rolul acestora către misiuni de apărare aeriană.

Discuțiile privind relaxarea restricțiilor naționale sunt în desfășurare de cel puțin din octombrie anul trecut. Potrivit oficialului NATO citat, lansarea unor rachete balistice iraniene către Turcia la începutul acestui an a accentuat nevoia unei abordări comune la nivelul Alianței.

„Statele membre se uită întotdeauna către NATO atunci când o dronă pătrunde în spațiul lor aerian”, a declarat oficialul, adăugând însă că Alianța are nevoie și ca țările membre „să își facă partea lor” prin eliminarea unor restricții naționale.

Conform aceleiași surse, generalul Alexus Grynkewich și-a prezentat propunerile privind creșterea flexibilității operaționale în fața ambasadorilor celor 32 de state membre NATO la începutul acestui an.