Premierul Dorin Recean a prezidat ședința plenară a Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova cu participarea viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării economice și a digitalizării Dumitru Alaiba. În discursul său, șeful Executivului a vorbit despre misiunea Guvernului de a moderniza și diversifica economia, de a implementa reforme în beneficiul creșterii economice, care să atragă investiții străine și să promoveze spiritul antreprenorial. Accentul s-a pus și pe intensificarea eforturilor pentru a spori exporturile, mai ales către Uniunea Europeană, care este cel mai mare partener comercial al țării noastre.

„Moldova este o țară sigură pentru investiții, iar Guvernul asigură stabilitate și politici orientate spre creștere economică. Îmi doresc să schimbăm paradigma de la economia bazată pe consum și remitențe spre una care se sprijină pe antreprenoriat, investiții, inovații și export. Ne dorim să aliniem obiectivele mediului de afaceri și ale instituțiilor publice”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean.

Premierul a evidențiat faptul că statutul de țară candidată la aderare în Uniunea Europeană deschide noi oportunități pentru țara noastră, dar implică și responsabilitatea de a avansa pe reformele menite să alinieze sistemele politice, economice și sociale la cele ale Uniunii Europene.

„Dacă ne dorim să fim în familia europeană, avem nevoie de o creștere economică rapidă pentru a îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor. Țara noastră are un potențial pentru dezvoltarea agriculturii, industriei prelucrătoare, serviciilor, turismului și a tehnologiilor informaționale, iar prin îmbunătățirea infrastructurii și a mediului de afaceri se pot atrage noi investiții și se poate stimula dezvoltarea sectorului privat. Asta presupune ca Guvernul, societatea și oamenii de afaceri să asigure un mediu prielnic pentru dezvoltare economică. Cele mai stringente probleme trebuie să le rezolvăm împreună”, a adăugat șeful Guvernului.

În cadrul discuțiilor, au fost abordate constrângerile pe care le întâmpină mediul de afaceri, cum ar fi concurența neloială, lipsa forței de muncă calificate sau accesul la serviciile medicale. În același timp, membrii Consiliului Economic de pe lângă prim-ministru au vorbit despre necesitatea motivării angajaților, despre liberalizarea pieței de muncă, susținerea eforturilor de eficientizare energetică a companiilor mari și încurajarea start-up-urilor. Totodată, aceștia au apreciat eforturile autorităților de promovare a pachetului de legi pe digitalizare și dereglementare, care reduc birocrația pentru antreprenori.

#Dorin Recean #Dumitru Alaiba

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.