Au uitat de lecții de fizică și chimie fără experimente sau de sală de sport fără vestiare și inventar sportiv. De aproape un an de zile, elevii și cadrele didactice ale Liceului Teoretic „Alexandru Agapie”, din comuna Pepeni, Sîngerei au uitat ce înseamnă clase friguroase, acoperiș care curge sau lipsa blocurilor sanitare în incinta instituției.

Acest lucru a fost posibil datorită Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” (PRIM) în cadrul căruia liceul din Pepeni a trecut printr-o transformare spectaculoasă. Acesta a fost reparat și dotat cu tot necesarul pentru desfășurarea unui proces educațional de calitate: de la mobilier modern și tehnică performantă până la materiale pentru lucrări practice și utilaje pentru educația tehnologică.

Liceul Teoretic „Alexandru Agapie” din comuna Pepeni, raionul Sîngerei este o școală de circumscripție unde își fac studiile 850 de copii, inclusiv din Răzălăi, Romanovca, Pepenii Noi, Bălășești, Sloveanca și Prepelița.

„În cadrul proiectului, au fost efectuate lucrări de reparație capitală a acoperișului instituției, a nodurilor sanitare, au fost construite noi rețele de canalizare, a fost instalat sistemul de încălzire și chiar s-a construit o nouă cazangerie. A fost schimbată rețeaua de apeduct, ceea ce asigură calitatea apei, astfel încât poate fi folosită și la cantina școlară, dar și ca apă potabilă pentru elevi. De asemenea, a fost renovată fațada blocului central și a fost pavat teritoriul din fața instituției. În ceea ce privește calitatea învățământului, sperăm că va crește, atât elevii, cât și cadrele didactice sunt motivați, fiindcă acum dispunem de materiale didactice, de echipamente TIC, care sunt indispensabile, mai ales, în perioada pandemică”, directorul liceului, Liuba Rudei.

Profesorii sunt convinși că grație dotărilor își vor putea organiza orele mult mai interactiv și eficient. În prezent, din alte surse financiare, la liceu continuă lucrările de reabilitare a fațadei la celelalte blocuri și reparația pardoselei din sala sportivă, destinată elevilor de gimnaziu și liceu. Sala de sport pentru elevii claselor primare a fost modernizată în cadrul PRIM.

De menționat că aceasta este una dintre cele 23 de școli de circumscripție renovate în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” gestionat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și implementat de Fondul de Investiții Sociale din Moldova, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale.

Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” este un împrumut investițional specific, acordat de Banca Mondială, implementat în perioada aprilie 2013 – aprilie 2022, care sprijină Guvernul Republicii Moldova prin finanțarea activităților ce vor consolida calitatea educației şi vor duce spre un sector al educației mai eficient.

#conditii mai bune #scoala de circumscriptie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.