Comuna Tohatin din municipiul Chișinău se schimbă la față. Cu suportul Agenției pentru Eficiență Energetică, a fost instalat un Sistem autonom de iluminat dotat cu corpuri de iluminat LED și panouri fotovoltaice. Acest sistem de iluminare este o soluție ideală în iluminatul solar inteligent pentru trecerile de pietoni, care duce la creșterea vizibilității, siguranței și reducerea riscurilor de accidente.

„Proiectul „Creşterea siguranţei rutiere pe drumurile de importanţă naţională prin modernizarea sistemului de iluminare a trecerilor pietonale” este realizat în cadrul Apelului de Propuneri de Proiecte nr. 7, în domeniul Surselor de energie regenerabilă privind promovarea tehnologiilor de valorificare a energiei solare prin finanțarea Proiectelor Demonstrative și are drept obiectiv îmbunătăţirea siguranţei traficului rutier și circulaţia pietonilor în zona comunei Tohatin”, se arată în comunicatul AEE.

Sistemul funcţionează după principiul în care energia solară captată de panoul fotovoltaic, este transformată în energie electrică, care ulterior, este consumată de corpul de iluminat pentru iluminarea zonei din perimetrul trecerii pietonale.

În context, sistemul autonom de iluminat este compus dintr-un panou solar pentru producerea energiei din surse regenerabile cu o putere de 150 W, un corp de iluminat de tip LED de 36 W, baterie pentru stocarea energiei și asigurarea funcționării autonome, un soft pentru gestionarea functionării sistemului și senzori pentru detectarea prezenței pietonilor sau automobilelor în aria de funcționalitate.

„Caracteristicile sale, oferă posibilitatea de a fi integrat cu sistemul de gestionare la distanță, deține un detector de prezență care este inclus în fiecare felinar, ducând la detectarea pietonilor în momentul în care aceștea traversează strada. Acest sistem funcționează în regim de Stand by la 20 % din luminozitatea sa totală și se activează la 100 %, la detectarea mișcării pietonilor”.

Această instalație, mai deține un sistem de măsurare a temperaturii, de reglare automată a orei de vară/iarnă și o platformă online pentru gestionarea și monitorizarea sistemului solar de iluminat stradal care permite controlul total al parametrilor necesari privind optimizarea resurselor energetice pentru a maximiza durabilitatea sistemului.

AEE este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#AEE #iluminat #sistem eutohton #Tohatin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.