Regina Margareta a Danemarcei, singura regină a Europei și cel mai longeviv monarh de pe continent, și-a deposedat patru dintre cei opt nepoți ai săi de titluri, a anunțat palatul, conform The Guardian, scrie adevărul.ro.

Motivul oficial a fost acela de a le permite celor patru copii ai fiului ei cel mic, Prințul Joachim, să trăiască o viață mai normală. Astfel de decizii au fost luate și de alte familii regale din Europa pentru a-și slăbi monarhiile, a spus palatul.

„De la 1 ianuarie 2023, descendenții Alteței Sale Regale Prințul Joachim își vor putea folosi doar titlurile de Conte și Contesă de Monpezat, titlurile lor anterioare de Prinț și Prințesă a Danemarcei încetând să mai existe”, se arată într-o declarație emisă miercuri de palatul regal.

Prințul Joachim, în vârstă de 53 de ani, are patru copii din două căsătorii: Nikolai, Felix, Henrik și Athena, cu vârste cuprinse între 10 și 23 de ani.

„Prin decizia ei, Majestatea Sa Regina vrea să creeze un cadru pentru ca cei patru nepoți, într-o măsură mult mai mare, să își poată modela propria existență fără a fi limitați de considerațiile și obligațiile speciale pe care le are o apartenență formală la Casa Regală, așa cum presupune o instituție”, a spus palatul.

„Decizia reginei este în concordanță cu schimbări similare pe care alte case regale le-au efectuat în ultimii ani în moduri diferite”, se mai spune în declarație.

Mama celor doi fii mai mari ai prințului Joachim a declarat presei daneze că a fost „șocată” de decizie.

„Acesta a venit din senin. Copiii se simt excluși”, a declarat contesa Alexandra pentru cotidianul BT.

„Nu pot înțelege de ce le este luată identitatea.”

Ceilalți patru nepoți ai reginei, născuți din Prințul Moștenitor Frederik, în vârstă de 54 de ani, își vor păstra titlurile, dar atunci când vor ajunge la majoritate, doar viitorul rege, Prințul Christian, va primi un apanaj, o decizie luată în 2016.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #moștenire #nepoti #regina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.