Gazprom a anunțat că va reduce din nou livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 pentru „reparații”, reducând la jumătate fluxul actual, care oricum reprezintă 40% din capacitatea de transport a gazoductului. Anunțul vine în aceeași zi în care Kremlinul declara că Rusia „nu este interesată” să oprească livrările de gaze către Europa și că, din contră, este un furnizor „responsabil”.

Gigantul rus Gazprom a anunțat luni că va reduce livrările zilnice prin conducta Nord Stream 1 pipeline la 33 de milioane de metri cubi, începând de miercuri. Acest volum înseamnă 20% din capacitatea de transport a gazoductului.

Gazprom declară că va reduce capacitatea la stația de compresie Portovaia din Rusia, scrie digi24.ro.

Compania rusă susține că oprește încă o turbină din cauza „condiției tehnice a motorului”.

Fluxul actual de gaze transportat de gazoduct reprezintă 40% din capacitatea Nord Stream 1, care pornește de la nord de Sankt Petersburg, în Rusia, și se termină la stația de lângă orașul german Greifswald, pe coasta Mării Baltice.

Capacitatea de transport a Nord Stream 1 este de peste 160 de milioane de metri cubi de gaz pe zi.

Anunțul Gazprom vine după ce, tot luni, Kremlinul declarase că Rusia „nu este interesată” de oprirea livrărilor de gaze către Europa.

„Rusia nu este interesată de aşa ceva”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Peskov a afirmat că Moscova este un furnizor „responsabil” de gaze, în pofida a ceea ce se spune la Bruxelles şi Washington.

„Rusia a fost şi continuă să fie o ţară care garantează în mare parte securitatea energetică a Europei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Rusia a reluat joia trecută furnizarea gazelor prin conducta Nord Stream 1, după o pauză de zece zile, cauzată de o revizie tehnică, a anunțat operatorul gazoductului.

Fluxul de gaz prin gazoductul Nord Stream 1 se situa, la câteva ore după reluarea aprovizionării, la 40% din capacitatea de transport a conductei. Acest nivel este similar celui dinaintea opririi conductei, în urmă cu zece zile, pentru lucrări de mentenanță.

#gaze naturale #Gazprom #Germania #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.