Zeci de persoane slujitori ai bisericii sunt suspectați că spionau și ghidau artileria rusă împotriva ucrainenilor, informează luni, într-un comunicat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). La sfârșitul săptămânii trecute, au fost făcute percheziții la două eparhii ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care până la sfârșitul lunii mai au fost subordonate canonic Patriarhiei de la Moscova, scrie libertate.ro.

Potrivit oficialilor ucraineni, la eparhiile din Kirovograd și Aleksandria au fost găsite materiale care promovau și popularizau idei separatiste.

Serviciul de informații precizează că la una dintre eparhii a fost găsită o corespondență între mitropolitul din regiune și Patriarhul Chiril al Moscovei și Întregii Rusii, fără să se precizeze de când datează schimbul de mesaje.

În cadrul percheziției au fost ridicate o serie de cărți și alte materiale cu caracter antiucrainean sau care justificau războiul din Donbas și anexarea Crimeii.

SBU susține că au fost găsite mai multe probe care demonstrează promovarea separatismului și a incitării la ură interconfesională de către reprezentanții acestei biserici, care s-a rupt oficial de Moscova în urma unei presiuni enorme din partea societății.

Materiale erau distribuite enoriașilor prin intermediul preoților cu scopul de a-i convinge pe cetățenii ucraineni că acțiunile Rusiei sunt corecte.

Unul dintre autorii acestor cărți este Andrei Novikov, fost secretar al eparhiei din Odesa a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a fugit în Rusia în 2014. Preotul Novikov are propriul canal de Telegram, cu ajutorul căruia distribuie narativele propagandei ruse, „susține războiul declanșat de Rusia pe teritoriul Ucrainei, discreditează Forțele Armate ale Ucrainei și seamănă ură față de națiunea ucraineană”, se arată în comunicatul de presă al SBU.

Pe pagina sa de Facebook, SBU publică o fotografie a unui fragment dintr-o carte găsită la sediul celor două eparhii, în care se dezvoltă teorii antioccidentale și mesaje de propagandă.

În cartea „Chestiunea bisericească ucraineană”, care putea fi găsită în orice biserică din regiunea Kirovograd, se spune că membrii „euro-atlantismului au elaborat un plan de distrugere a Rusiei”, iar Moscova a fost nevoită să aibă o atitudine curajoasă. Potrivit acestei cărți, Occidentul, cu ajutorul sateliților săi, și anume, statele baltice, Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Azerbaidjan, vrea să lase Rusia fără acces la mările calde.

#perchezitii biserici #SBU #slujitori ai bisericii

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.