Polițiștii ucraineni de frontieră au reținut vineri, 24 martie curent, un preot care avea legături strânse cu Rusia. „Un alt părinte nesfânt”, a anunțat Serviciului de Stat al Grăniceri din Ucraina pe pagina oficială de Facebook. Nu este dezvăluit în ce punct de trecere.

Preotul deținea un pașaport invalid și avea asupra sa un telefon mobil care conținea o serie de conversații suspecte.

„Aș pleca în Federația Rusă, doar că apartamentele și hainele mă țin”, a scris el într-una dintre corespondențe.

Destinatarul mesajului era un abonat cu numere rusești.

„Trei dintre ultimele zece contacte ale bărbatului au fost semnate cu numele „Moscova”, a adăugat Serviciul de Grăniceri al Ucrainei.

Preotul a fost predat reprezentanților Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Este de menționat că nu este primul caz de acest gen. Marți, 21 martie, la intrarea în Kiev, grănicerii ucraineni au reținut un preot-spion care a colaborat cu „ocupanții ruși”. În districtul Șostka din regiunea Sumî, ofițerii SBU l-au reținut pe rectorul templului UOC-MP. Preotul-spion a colectat date pentru FSB.

#FSB #preot #SBU #spion #Ucraina

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.