Un autobuz care transporta o echipă de fotbal pentru copii din Belarus a fost atacat în regiunea Briansk, în urma incidentului o femeie fiind ucisă, iar alte șase persoane, dintre care patru copii, au fost rănite. Autoritățile ruse acuză forțele armate ucrainene că ar fi lansat drone asupra vehiculului, scrie presa rusă.

Guvernatorul interimar al regiunii Briansk, Egor Kovalciuk, a declarat că armata ucraineană ar fi atacat autobuzul care transporta o echipă de fotbal pentru copii din Belarus, care se deplasa spre Gelendjik. Potrivit acestuia, atacul ar fi fost efectuat cu ajutorul unui vehicul aerian fără pilot (UVA).

„În urma atacului țintit, o femeie care însoțea echipa a fost ucisă”, a scris Kovalciuk.

La rândul său, partea ucraineană a negat oficial afirmațiile Rusiei conform cărora ar fi atacat vehiculul care transporta echipa de fotbal pentru copii din Belarus în regiunea Briansk din Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, maiorul Andrei Kovalev, a respins oficial acuzațiile formulate de partea rusă, citează Ukrainskaia Pravda.

„În perioada specificată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au folosit vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Briansk. Incapabile să își atingă obiectivele declarate pe câmpul de luptă și suferind pierderi semnificative, Federația Rusă recurge din ce în ce mai mult la manipularea informațiilor și la acuzații fabricate împotriva Ucrainei. Forțele Armate Ucrainene atacă doar ținte militare legitime și nu se angajează în operațiuni de luptă împotriva populației civile”, a transmis Kovalev.

În același timp, Andrei Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării, a menționat că această operațiune are drept scop influențarea opiniei publice din Belarus.

„Rușii au văzut că belarușii nu erau dispuși să susțină retorica agresivă a Rusiei față de Ucraina, așa că au pus la cale un atac terorist asupra unui autobuz care transporta copii belaruși în regiunea Briansk, sperând să folosească această provocare informativă pentru a incita populația belarusă să sprijine acțiuni agresive împotriva Ucrainei. Provocarea în sine este jalnică și poartă toate semnele unei operațiuni coordonate, fără nicio dovadă concretă. Tipic propagandiștilor ruși”, a subliniat șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării.

Între timp, Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis o anchetă penală privind un presupus „atac terorist”. Kremlinul a calificat, de asemenea, incidentul drept un „atac terorist”. Totodată, Ministerul de Externe al Belarusului a declarat că tratează incidentul drept un „act de terorism împotriva civililor” și a solicitat o „explicație cuprinzătoare” din partea Kievului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cu drone #autobuz #Belarus #copii #Putin #victime

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.