Un conațional este cercetat penal de oamenii legii după ce, polițiștii de frontieră din Cahul au depistat trei documente cu indici de falsificare, care erau camuflate în mașină de către unul din pasageri. Potrivit informațiilor, cazul a fost înregistrat în dimineața zilei de astăzi, 10 august curent, pe direcția ieșire din țară.

Oamenii legii spun că în punctul de trecere a frontierei Cahul, pentru formalitățile de control s-a apropiat un autoturism de model Opel Zafira, cu numere de înmatriculare bulgărești, iar în cadrul verificărilor inițiale, dar și declarațiilor, persoanele aflate în mijlocul de transport urmau să ajungă în Belgia.

Ulterior, fiind aplicate elementele analizei de risc, polițiștii de frontieră au extins controlul asupra mijlocului de transport și pasagerilor.

„Sub nișa pragului lateral al autoturismului au fost depistate ascunse un permis de conducere moldovenesc și două cărți de identitate, care ar fi eliberate de autoritățile din Bulgaria și România. Unul din documente era emis pe numele unui pasager, legitimat ca cetățean moldovean de 38 de ani, originar din orașul Ceadîr – Lunga”.

Audiat, bărbatul a recunoscut că documentul cu pricina îi aparține, iar celelalte două ar fi urmat să le înmâneze posesorului la destinație. Conform procedurilor legale, actele au fost ridicate și ulterior vor fi supuse expertizei.

În continuare, polițiștii de frontieră din cadrul DR Sud cercetează cazul sub aspectul săvârșirii infracțiunii privind deținerea și folosirea actelor oficiale false.

#acte #control asupra mijlocului de transport #permise de conducere

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.