O expoziție a unui grup de studenți arhitecți ce conține 22 de lucrări a fost vernisată în holul Parlamentului, în contextul Zilei Chișinăului, care este marcată astăzi, 14 octombrie.

Colecția de pictură și grafică, cu genericul „Chișinăul de altădată” reflectă, într-o manieră originală, trecutul, prezentul și viitorul în arhitectura Capitalei. Picturile ilustrează mai multe edificii istorice din Capitală, devenite simboluri pentru Republica Moldova. În același timp, lucrările reflectă și limbajul vizual al clădirilor ce fac parte din patrimoniul cultural al țării: Circul, Vila urbană a lui Vladimir Herța, clădirea fostului azil pentru bătrâni, fondat de principesa Eufrosinia Viazemskaia, biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, Catedrala Mitropolitană, Teatrul Național „M. Eminescu”, Sala cu Orgă, diverse muzee.

Cele 22 de lucrări sunt realizate de un grup de studenți din anul III de la Facultatea Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei, ghidați de profesoara Mariana Hadji-Bandalac. Este vorba de Mihai Para, Eugeniu Chechirlan, Nicoleta Bogos, Daniel Feldman-Pîrlog, Loredan Ninicu, Patrisia Răzmeriță, Valeria Civirjic, Anastasia Creciun, Irină Bădălean, Elena Vladimirov, Elena Ivanceva, Mihaela Diaciuc și Bianca Bandalac.

„Patrimoniul arhitectural cultural al țării reprezintă o sursă ideală de inspirație pentru studenții arhitecți ai UTM, formându-le viziuni clare despre istoria și cultura neamului nostru. Lucrările, executate în cadrul orelor la disciplina Studiul Formei, au fost realizate în diverse tehnici – acuarelă, pastel, sanghită, cărbune, tuș, rapidograf, creion simplu, tehnică mixtă – în decurs de 5-6 săptămâni. În urma activităților practice, studenții, examinând frumosul arhitectural, au găsit corelații individuale de reprezentare grafică și compozițională, conturând caracterul artistic al lucrării. Limbajul vizual al acestor creații ne transmite importanța conservării stilului arhitectural și păstrării unei continuități a Chișinăului de altădată”, a spus profesoara Mariana Hadji-Bandalac.

Prezent la expoziție, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că evenimentul este o ocazie în plus de a-i promova, motiva și încuraja pe tinerii talentați.

„M-au impresionat lucrările executate în creion simplu, unde fiecare detaliu contează, iar autorul trebuie să dea dovadă de mare răbdare și meticulozitate. Acești studenți extraordinari m-au ajutat să redescopăr unele clădiri din capitală, clădiri de epocă, care prezintă arhitectura veche, tezaurul nostru, iar, în goana pentru dezvoltare, din păcate riscăm să pierdem unele capodopere”, a afirmat șeful legislativului.

Expoziția va fi deschisă până la 19 octombrie și este organizată cu ocazia Hramului municipiului Chișinău, care marchează 586 de ani de la prima atestare documentară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #expozitie #parlament #Studenti #UTM

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.