Drone rusești au atacat și avariat instalații portuare și de depozitare a cerealelor din sudul regiunii ucrainene Odesa, lângă granița cu România, în primele ore ale zilei de miercuri, 2 august curent, dând foc unora dintre ele, au declarat oficiali ucraineni citați de Reuters.

Presa Kremlinului explică despre atacul asupra portului ucrainean Ismail de la granița pe Dunăre cu România

Nu au fost raportate victime, a scris guvernatorul din Odesa, Oleh Kiper, într-o postare pe Telegram, fără a preciza locul exact al atacului.

Surse neoficiale au declarat, pentru Agerpres, că atacurile cu drone au lovit sediul Administraţiei Portuare din Izmail, Gara fluvială din Izmail, dar şi un depozit de combustibil. Potrivit surselor, patru proiectile rusești și-au atins ținta.

Un clip postat online ce ar fi fost filmat din județul Tulcea, pare să arate o explozie puternică în Izmail, oraș aflat dincolo de graniță.

„Din păcate, există pagube. Cele mai semnificative sunt în sudul țării. Teroriștii ruși au atacat din nou porturile, cerealele, securitatea alimentară globală”, a spus președintele Volodimir Zelenski pe Telegram.

Loviturile rusești cu drone au provocat daune „serioase” portului ucrainean Izmail de pe Dunăre, a declarat pentru Reuters o sursă din industrie. De asemenea, ministerul ucrainean al apărării a transmis că un siloz a fost afectat de atac.

Ministerul ucrainean al apărării a publicat câteva imagini din Izmail. „Un alt elevator din portul Izmail, regiunea Odesa, a fost avariat de ruși. Cerealele ucrainene au potențialul de a hrăni milioane de oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, Rusia a ales calea crimelor, a foametei și a terorismului”, a scris sursa citată.

Prețul grâului a crescut cu 4% pe bursa de la Chicago în urma atacului de miercuri, comercianții fiind din îngrijorați de efectul asupra comerțului global de o scoatere de pe piață a Ucrainei, unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

Operațiunile au fost suspendate în portul ucrainean Izmail de pe Dunăre după atacul cu drone rusești, au declarat miercuri două surse din industrie pentru Reuters

Explosions and fire viewable from Romania.

Looks like the fuel storage at Izmail was hit by Russian Shahed drones. pic.twitter.com/WTJ3kBA0vP

— Global: Military-Info (@Global_Mil_Info) August 2, 2023

Another elevator in the port of Izmail, Odesa region, was damaged by russians. Ukrainian grain has the potential to feed millions of people worldwide.
However, russia chose the path of killing, starvation, and terrorism.

📷 Odesa Regional Military Administration pic.twitter.com/DTggvDp7c7

— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 2, 2023

Presa ucraineană a relatat că dronele au traversat Marea Neagră și s-au îndreptat spre Izmail, un port cheie în Delta Dunării, de unde cerealele ucrainene sunt transportate cu barje către portul românesc Constanța de la Marea Neagră pentru a fi trimise mai departe.

Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii agricole și portuare ucrainene după ce a refuzat să prelungească acordul privind cerealele din Marea Neagră, care permitea exporturile de cereale ucrainene.

„Inamicul… încearcă să distrugă cerealele ucrainene, atacând infrastructura industrială și portuară. Din păcate, există lovituri, din păcate silozul a fost avariat, iar la fața locului au izbucnit incendii”, a declarat Serhii Bratciuk, purtătorul de cuvânt al Armatei Ucrainene de Sud.

„Rusia încearcă să scoată Ucraina din viitorul acord privind cerealele și, cel mai important, să rupă strategic țara noastră de pe piața mondială a alimentelor”, a spus el.

Dunărea a devenit esențială pentru exporturile de cereale ucrainene

Porturile ucrainene de pe Dunăre au devenit o rută vitală pentru exporturile de cereale ale Ucrainei după ce Rusia a părăsit acordul privind cerealele din Marea Neagră la mijlocul lunii iulie.

Acordul, negociat de Națiunile Unite și Turcia în urmă cu un an, a permis Ucrainei să mențină exporturile prin porturile sale de la Marea Neagră, pentru a atenua criza alimentară mondială.

Rusia a renunțat la acord la 17 iulie, plângându-se că sancțiunile impuse propriilor sale exporturi de cereale și îngrășăminte nu au fost atenuate și a avertizat că navele care se îndreaptă spre porturile maritime ucrainene ar putea fi considerate ținte militare.

Ca urmare a încetării acordului, exporturile ucrainene de cereale au scăzut în iulie cu 40% față de iunie, potrivit experților.

Amenințarea la adresa transportului maritim în porturile de coastă a forțat Ucraina să direcționeze mai multe transporturi de cereale prin porturile de pe Dunăre, care au gestionat cel puțin un sfert din toate exporturile înainte de încheierea acordului de la Marea Neagră.

La sfârșitul lunii iulie, dronele rusești au vizat Izmailul, distrugând un depozit de cereale. Duminică, presa ucraineană a raportat că mai multe nave de marfă străine au sosit în port din Marea Neagră pentru prima dată de la expirarea acordului privind cerealele.

#drone #Ismail #port #Romania #Rusia #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.