Ministerul Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Ambasada Japoniei în Moldova, au inaugurat miercuri, 23 februarie, Centrul Național de Digitizare din cadrul BNRM. Proiectul cultural a fost susținut de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională.

Astfel, la eveniment a fost prezentă Elena Pintilei director general al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Sergiu Prodan, ministrul Culturii al Republicii Moldova,Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare; Excelența Sa, Yoshihiro Katayama, ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în Republica Moldova, Mariana Stratulat, Coordinator Tehnic JICA în Moldova și Diana Silivestru, șefa Centrului Național de Digitizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sergiu Prodan, ministrul culturii, a menționat că, sarcina generațiilor este să păstreze și să pună în valoare patrimoniul cultural.

„Datoria noastră este să punem acest echipament în slujba patrimoniului, să digitizăm colecțiile așa ca cercetătorii peste ani să aibă acces la informații și să înțeleagă cum trăiam noi și care era realitatea în epoca noastră”.

Diana Silivestru, șefa Centrului Național de Digitizare, a declarat că acesta este cel mai mare proiect al Bibliotecii Naționale.

„Piatra de temelie” în crearea bibliotecii digitate la Biblioteca Națională a fost pusă în 2010. De atunci, opt colecții au fost digitalizate, peste 800 de mii de pagini pot fi consultate online de publicul larg. Proiectul susținut de Japonia este un pas important în digitalizarea Bibliotecii Naționale în deceniul următor.

De menționat că, miercuri, 23 februarie, la Biblioteca Națională a fost vernisată o expoziție de publicații din colecțiile Bibliotecii Naționale care reprezintă istoria, cultura și civilizația niponă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ambasada Japoniei in Moldova #Biblioteca Nationala #Centru National de Digitalizare

Turiștii care ajung în Japonia sunt adesea surprinși de un lucru, pe străzile foarte curate găsesc cu greu un coș de gunoi. Chiar și după ce cumpără o cafea sau o gustare, oamenii pot ajunge să poarte ambalajele cu ei ore întregi.

Situația are legătură, în primul rând, cu un atac terorist produs în 1995. Membrii sectei Aum Shinrikyo au eliberat gaz sarin în metroul din Tokyo. Atacul s-a soldat cu 14 morți și mii de răniți. După tragedie, autoritățile au scos sau au închis multe dintre coșurile de gunoi din spațiile publice, ca măsură de securitate, transmite BBC.

În timp, această practică a devenit obișnuință. Din anii 2000, unele municipalități au redus și mai mult numărul coșurilor, deoarece întreținerea lor costa, iar în unele erau aruncate și deșeuri menajere.

Totuși, lipsa coșurilor nu înseamnă că Japonia nu are probleme cu gunoiul. Străzile sunt curate și datorită unor politici aplicate timp de zeci de ani: campanii împotriva aruncării deșeurilor, educație ecologică și curățarea regulată a străzilor.

Un alt factor este comportamentul oamenilor. În Japonia, este mai puțin obișnuit să mănânci în timp ce mergi pe stradă sau în transportul public. Astfel, oamenii produc mai puține deșeuri atunci când sunt în oraș.

Pentru turiști, însă, situația poate fi neobișnuită. Mulți ajung să păstreze ambalajele în geantă până găsesc un loc unde le pot arunca. Coșuri există în continuare, inclusiv în gări, unde sunt amplasate în zone supravegheate.

Iar în gara Shinjuku din Tokyo a fost testată recent o soluție neobișnuită: roboți mobili care se deplasează prin gară și colectează gunoiul.