Ministerul Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Ambasada Japoniei în Moldova, au inaugurat miercuri, 23 februarie, Centrul Național de Digitizare din cadrul BNRM. Proiectul cultural a fost susținut de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională.

Astfel, la eveniment a fost prezentă Elena Pintilei director general al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Sergiu Prodan, ministrul Culturii al Republicii Moldova,Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare; Excelența Sa, Yoshihiro Katayama, ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în Republica Moldova, Mariana Stratulat, Coordinator Tehnic JICA în Moldova și Diana Silivestru, șefa Centrului Național de Digitizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sergiu Prodan, ministrul culturii, a menționat că, sarcina generațiilor este să păstreze și să pună în valoare patrimoniul cultural.

„Datoria noastră este să punem acest echipament în slujba patrimoniului, să digitizăm colecțiile așa ca cercetătorii peste ani să aibă acces la informații și să înțeleagă cum trăiam noi și care era realitatea în epoca noastră”.

Diana Silivestru, șefa Centrului Național de Digitizare, a declarat că acesta este cel mai mare proiect al Bibliotecii Naționale.

„Piatra de temelie” în crearea bibliotecii digitate la Biblioteca Națională a fost pusă în 2010. De atunci, opt colecții au fost digitalizate, peste 800 de mii de pagini pot fi consultate online de publicul larg. Proiectul susținut de Japonia este un pas important în digitalizarea Bibliotecii Naționale în deceniul următor.

De menționat că, miercuri, 23 februarie, la Biblioteca Națională a fost vernisată o expoziție de publicații din colecțiile Bibliotecii Naționale care reprezintă istoria, cultura și civilizația niponă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ambasada Japoniei in Moldova #Biblioteca Nationala #Centru National de Digitalizare

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.