Cele mai noi producţii româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, vor putea fi văzute la a opta ediţie a evenimentului cinematografic de tradiţie Zilele Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc în perioada 22-25 septembrie. În premieră, ZFR Chişinău se va desfăşura în două cinematografe – Cineplex Loteanu şi Cinema Odeon.

Ca şi până acum, intrarea la toate evenimentele va fi liberă, iar proiecţiile vor fi însoţite de discuţii cu numeroşii cineaşti invitaţi – regizori, actori, producători, directori de imagine şi critici. ZFR îşi continuă misiunea de a conecta Chişinăul, prin cinematografia română, la circuitul marilor festivaluri.

Astfel, timp de patru zile, în secţiunea Filme noi, cea mai consistentă din program, publicul de la Chişinău va putea să vadă şapte pelicule din ultimul an. Este vorba de cele mai de succes producţii româneşti recente, selectate la cele mai importante festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova la ZFR.

În acest an, majoritatea filmelor noi din selecţia ZFR Chişinău sunt realizate de o nouă generaţie de cineaşti, formată deopotrivă din regizori şi regizoare, care vin cu subiecte şi stiluri extrem de diferite şi de provocatoare.

“Metronom” (2022), premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, va închide ediţia din acest an a ZFR. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului Alexandru Belc. Filmul spune povestea a doi liceeni care se iubesc şi scriu scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce Ţiriac şi Năstase joacă Finala Cupei Davis la tenis împotriva Americii în 1972. Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu familia, cei doi tineri ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.

“Crai nou” (2021), debutul regizoarei Alina Grigore, are în prim-plan o tânără care se zbate să urmeze studii superioare și să scape de violența bărbaţilor din familia sa disfuncțională. Filmul a câştigat anul trecut premiul cel mare, Scoica de Aur, la Festivalul de la San Sebastian şi va fi proiectat la Chişinău în prezenţa producătoarei Gabriela Suciu şi a directorului de imagine Adrian Pădureţu.

De la San Sebastian, unde a fost inclus în secţiunea competiţională New Directors, vine şi “Marocco” (2021), al doilea lungmetraj regizat de Emanuel Pârvu. Filmul, care a fost selectat anul acesta şi în competiția internaţională de la TIFF, urmărește destinele a două iubiri ce ajung în situații de viață și de moarte, ca urmare a neîncrederii.

Emanuel Pârvu va fi unul din invitaţii speciali ai ediţiei şi va fi prezent la Chişinău atât pentru proiecţia “Marocco”, cât şi pentru filmul “Miracol” (2021), unde are unul din rolurile principale. Regizat de Bogdan George Apetri şi proiectat anul trecut în competiţia Orizzonti a Festivalului de la Veneţia, thrillerul psihologic „Miracol” este împărțit în două capitole. În centru stă povestea unei tinere călugărițe care părăsește temporar mănăstirea pentru a rezolva o problemă urgentă. Drumul de întoarcere îi rezervă însă o soartă neaşteptată, iar ancheta unui inspector de poliţie dezvăluie indicii care conduc spre un posibil miracol.

Tot de la Festivalul de la Veneţia, unde a fost inclus în secţiunea Giornate degli Autori şi unde a câştigat premiul pentru cel mai bun debut, vine şi “Imaculat” (2021), realizat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark. Filmul are ca protagonistă o fată de 18 ani care ajunge într-o clinică de dezintoxicare pentru a scăpa de dependenţa de heroină şi unde inocența ei o salvează de avansurile bărbaților din interior. Admirată și ocrotită de toți, tânăra se bucură de atenție, până când află că orice tratament special are și un preț. Regizoarea Monica Stan va sta de vorbă cu publicul de la Chişinău la finalul proiecţiei.

Proiectat în 2021 în premieră mondială la Festivalul de la Salonic şi inclus anul acesta în competiţia internaţională de la TIFF, “Balaur” (2021) este debutul lui Octav Chelaru, regizor care va fi de asemenea prezent la ZFR. Filmul are în prim-plan o profesoară de religie şi soţie de preot, care începe o relaţie amoroasă cu un elev de 16 ani, fapt ce riscă să îi dea viaţa peste cap.

Debutul în ficţiune al regizorului Ştefan Constantinescu, “Om Câine” (2022), are ca protagonist un bărbat care, în plină pandemie de coronavirus, revine în România de la muncă din Suedia cu bănuieli legate de infidelitatea soţiei. Filmul a avut premiera mondială la ediţia din acest an a Festivalului de la Göteborg.

De asemenea, programul va cuprinde şi un film dedicat copiilor. Astfel, publicul tânăr va putea să vadă “Străjerii Deltei” (2021), un film de aventuri realizat de Liviu Mărghidan. Mai mulţi copii îşi petrec vacanţa de vară într-o tabără din Delta Dunării, unde învaţă cum să supravieţuiască în sălbăticie. Într-o zi, în timp ce curăţă apele Deltei de sticle de plastic, dau peste doi braconieri care pescuiesc ilegal folosind un dispozitiv electric, aşa că acum copiii au o misiune importantă.

Toate proiecţiile din secţiunile Filme noi şi Filme pentru copii vor avea loc la cinematograful Cineplex Loteanu, folosit pentru prima dată de ZFR.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Celelalte secţiuni tradiţionale de la ZFR Chişinău, şi anume Focus, Retro, Scurtmetraje studenţeşti şi Masterclass, vor fi anunţate în curând, împreună cu programul complet.

La fel ca anul trecut, ZFR va merge pe parcursul lunii octombrie şi în alte cinci oraşe din Republica Moldova – Bălţi, Soroca, Nisporeni, Călăraşi şi Cahul, unde vor fi prezentate câteva dintre filmele din selecţia de la Chişinău. Data şi programul pentru fiecare dintre cele cinci oraşe vor fi anunţate la încheierea ediţiei din capitală.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producţie ROVA FILM din România.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Cannes Film Festival 2022 #Cinema Odeon #Cineplex Loteanu #Zilele Filmului Românesc

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie