O nouă ediţie de succes a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, eveniment cinematografic de tradiţie, ajuns la al şaptelea an, s-a încheiat duminică seară, dar trei dintre filme îşi vor continua în perioada următoare traseul prin alte cinci oraşe din Republica Moldova.

Timp de patru zile, în perioada 7-10 octombrie, spectatorii din Chişinău au putut vedea un număr record de filme româneşti – noi, dar şi clasice: 13 lungmetraje, proiectate la Cinema Odeon, şi 17 scurtmetraje, prezentate la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

În ciuda restricţiilor determinate de pandemie, sute de spectatori cinefili au asistat la fiecare dintre cele mai căutate proiecţii. Printre ele s-au numărat proiecţiile unor filme noi precum „Berliner” (2020), de Marian Crişan, „Malmkrog” (2020), de Cristi Puiu, „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), de Radu Jude, „Neidentificat” (2020), de Bogdan Apetri, „Otto Barbarul” (2020), de Ruxandra Ghiţescu, sau „Întregalde” (2021), de Radu Muntean, dar şi ale unor filme clasice precum „Angela merge mai departe” (1966), de Lucian Bratu, sau „A fost sau n-a fost?” (2006), de Corneliu Porumboiu.

Publicul i-a putut cunoaşte şi intra în dialog, în cadrul unor lungi sesiuni de întrebări şi răspunsuri, cu mai mulţi invitaţi: regizorii Marian Crișan, Andrei Huțuleac și Ruxandra Ghițescu și actorii Ion Sapdaru, căruia i-a fost dedicată secţiunea Focus, Ovidiu Crișan, Marina Palii și Bogdan Farcaș.

„Prezența impresionantă a publicului şi reacţiile pozitive primite ne-au dovedit că putem să recuperăm ceea ce pandemia aproape ne-a făcut să pierdem: plăcerea de a vedea filme pe marele ecran, alături de alte sute de oameni, și de a trăi împreună cele mai diverse emoții pe care cinematografia ni le poate transmite”, spun organizatorii.

Trei dintre filmele din program – comediile „Berliner” (2020), de Marian Crişan, şi „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, şi „Angela merge mai departe” (1966), de Lucian Bratu, care o are în rolul principal pe Margareta Pâslaru, vor putea fi văzute în perioada următoare în alte cinci oraşe: Nisporeni (13-14 octombrie), Călărași (16-17 octombrie), Bălți (23-24 octombrie), Cahul (30-31 octombrie) și Soroca (6-7 noiembrie). Proiecţiile vor fi cu intrare liberă.

Zilele Filmului Românesc sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova, prin regizorul Dumitru Grosei, și casa de producţie Rova Film din România, prin regizorul Marian Crișan.

#Zilelor Filmului Românesc

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.