Mai multe avalanșe s-au produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, 4 spre 5 februarie curent, în Munții Făgăraș din România, potrivit paginii „Avalanșe în Carpați”, care monitorizează astfel de fenomene meteorologice. Zăpada a lovit Cabana Capra, unde a avariat clădirile și mașinile parcate. Nu au fost victime umane, dar pompierii de ISU Argeș au fost solicitați să intervină pentru a evacua turiștii rămași blocați în cabana aflată în apropierea Transfăgărăşanului, la aproape 1600 de metri altitudine. Salvamontiștii români au primit în 24 de ore peste 100 de apeluri de intervenții, „un număr îngrijorător de mare de evenimente montane”. Ei au salvat 118 persoane, dintre care 57 au fost predate către ambulanţe şi echipajele SMURD pentru a fi duse la spital. De asemenea, Salvamont România atrage atenția asupra pericolului de avalanșe și a publicat harta cu cele mai expuse zone la astfel de evenimente. În munții Făgăraș, la altitudini de peste 1.800 m, riscul de avalanșă este la nivelul maxim, 5 din 5.

Aproximativ 60 de persoane sunt blocate la Cabana Capra ca urmare a avalanșei care a răsturnat și avariat numeroase autoturisme, potrivit IPJ Argeș. Un jurnalist local scrie că drumul spre cabana este închis din 30 octombrie 2022, însă șoferii acelor autoturisme au ales să nu respecte semnele de circulație.

Unul din turiștii blocați la cabana Capra a povestit pentru TVR Info că mașinile sunt îngropate în zăpada înaltă de 2 metri, unele avariate și cu roțile în sus, iar printre turiștii blocați se numără și copii.

„În urma solicitării turiştilor de la unitatea de cazare, se deplasează forţele de intervenţie ale pompierilor argeşeni cu o autofreză de zăpadă multifuncţională, o ambulanţă SMURD de prim ajutor calificat, o autospecială de transport persoane şi victime multiple, două autospeciale de primă intervenţie şi comandă şi două microbuze”, a transmis ISU Argeș. Turiștii vor fi duși până la o altă unitate de cazare, care se află la kilometrul 104 al Transfăgărăşanului, până unde şoseaua este oficial deschisă iarna. „Nu sunt victime, dar sunt pagube materiale, atât la cabană, precum și mai multe mașini avariate. Avalanșa a curs pe vâlcelele ce coboară dinspre Cota 2000 (Căldarea Berbecilor), în această seară”, a transmis pagina specializată în monitorizarea avalanșelor.

Directorul Salvamont Sibiu, Dan Popescu, a transmis o recomandare pentru turişti să nu părăsească zona cabanelor din cauza riscului de avalanșă.

„Sunt avalanşe care se declanşează singure, fără victime, şi este exclus să se facă orice activitate în zona montană (Munţii Făgăraş), inclusiv sub 1.800 de metri este un risc mare de avalanşe. Pentru cei care ajung în zona turistică, Bâlea Lac, să stea exclusiv în jurul cabanelor, să nu se aventureze nici măcar la poalele versanţilor”, a declarat duminică, pentru Agerpres, directorul Salvamot Sibiu, Dan Popescu. Riscul de avalanșe a crescut ca urmare a ninsorilor abundente care au căzut la cote înalte, iar meteorologii au emis un cod portocaliu în Carpații Meridionali la peste 1.800 m altitudine pentru acest weekend. Au fost observate urmele unei avalanșe și la Bâlea Lac, în zona Șaua Doamnei. „Cel mai probabil această avalanșă a curs de sub vârful Paltinul și a traversat zona Șaua Doamnei”, precizează „Avalanșe în Carpați”.

Din cauza vântului puternic și a căderilor de zăpadă, sunt așteptate mai multe avalanșe declanșate spontan, chiar și în zona montană de sub 2000 de metri, unele dintre acestea de dimensiuni mari. Începând de sâmbătă, 4 februarie, de la ora 20, până duminică, 5 februarie, la aceeași oră, este în vigoare un cod portocaliu de viscol puternic în Carpații Meridionali la peste 1.800 m altitudine. Rafale de vânt vor depăși 90… 100 km/h, iar vizibilitatea va fi redusă.

Salvamont România mai avertizează turiştii că în această perioadă în zona montană sunt anunţate fenomene meteo extreme, vânt puternic cu transport de zăpadă, vizibilitate redusă, temperaturi scăzute şi risc important de avalanşe.

#avalanșă #iarna #Romania

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.