Vadim Ceban, șeful Moldovagaz, filiala-fiica a companiei ruse Gazprom în Republica Moldova, fiind întrebat într-un interviu pentru Unimedia.info, a dezvăluit consumul de gaze naturale și suma din factură pentru luna decembrie 2022. Facturile la serviciile comunale ale funcționarilor a devenit un subiect de interes public, pe fundalul scumpirilor și inflației.

8.641 de lei este suma pe care a achitat-o Vadim Ceban pentru gaz în luna decembrie anul trecut. A recunoscut că putea să economisească în plus, dar a promis că o va face lunile viitoare.

La precizarea, dacă primește compensații de la stat, el a răspuns că a renunțat la ea și achită integral din propriul buzunar.

Amintim că Vadim Ceban nu este obligat prin lege să depună declarații de avere și interese. Presa a scris că în 2021 avea un salariu de 150 de mii de lei, însă mai târziu s-a vehiculat că este vorba de 250 de mii de lei, dublu. De fiecare dată, el refuză să spună public care este salariul pe care-l încasează de la Moldovagaz motivând cu „secretul comercial”.

Are sau nu un salariu de 250 de mii de lei, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban: „Consider că merit acest salariu”

#factura la gaz #Moldovagaz #Vadim Ceban

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.